Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Atunci când un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi, fără ca acesta să aibă posibilitatea să se apere sau să poată raspunde pe măsură.
Acest efect de bullying are nevoie de cel puțin o victimă și cel puțin un agresor, aceste tachinări ajung de cele mai multe ori să se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.
Amploare iau situaţiile în care există o singură victimă (de cele mai multe ori aceasta fiind uşor de dominat) şi mai mulţi agresori, care fiecare pot să-şi aducă aportul prin agresivitate în moduri diferite. Cu alte cuvinte, unul poate să agreseze fizic în timp ceilalţi pot agresa emoţional prin înjurături, umiliri şi chiar şi prin filmarea actului. De cele mai multe ori, bullying- ul emoţional lasă urmări mai bine pronunţate în timp, victima fiind afectată pe termen lung de incident şi, odată cu acesta, sunt afectate:
● Stima de sine;
● Încrederea în propriile forțe;
● Încrederea în cei din jur;
● Imposibilitatea gestionării unor situaţii tensionate;
● Este important de știut că în urma unei experiențe de bullying pot apărea:
● Atacuri de panică;
● Episoade anxioase;
● Dezvoltarea unor fobii;
● Depresii;
● Diverse somatizări;
Fenomenul de bullying este, din păcate, mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Acesta își face simțită prezența pe străzi și în spatele blocurilor, dar mai ales pe coridoarele școlii, în curte acesteia și, din păcate, și în sălile de clasă.
Comportamentele agresive în general au o evoluţie lentă, şi de cele mai multe ori agresivitatea, în ceea ce îi priveşte pe elevi, se defineşte printr- o paletă largă de comportamente, cum ar fi:
● lipsa cooperării cu profesorii;
● un nivel scăzut de autocontrol;
● dominarea celor inferiori lor;
● se ceartă mai mult;
● ameninţă;
● îmbrâncesc alţi elevi mai des;
● răspund obraznic atunci când sunt mustraţi;
● se enervează repede și, de cele mai multe ori, fără un motiv întemeiat;
● argumentele lor sfârşesc în furie;
● de cele mai multe ori sunt lipsiţi de autocontrol;
● reacţionează negativ la critică;
● sunt incapabili să accepte ideile altora;
Nedepistat la timp, bullyingul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilităţii copilului în societate, fie că vorbim de victimă sau de agresor. Este important de ştiut că este mai uşor să prevenim decât să „tratăm”. Chiar și așa, este important ca în orele de dirigenție să se vorbească deschis cu elevii despre repercursiunile unui incedent care are la baza bullying-ul.
Un alt aspect important este relaţia părinţilor cu copiii lor, în realitate nu doar şcoala se ocupă de educarea şi formarea unui copil şi nu doar şcoala este responsabilă de evoluţia acestora. Legătura între părinţi şi copii este foarte importantă și este o resursă în dezvoltarea copiilor, iar acest aspect ar trebui să-i determine pe părinţi să fie mult mai implicaţi.
Implicarea familiei
Un rol important îl are și prezența unui psiholog care are competența de a evalua, dar și de a remedia pe parcurs problemele atât pentru victimă cât și pentru agresor. În realitate, aceste cazuri nu își găsesc rezolvarea în cabinetul psihologului școlar, ci mai degrabă în cabinetul unui psihoterapeut, iar pentru acest lucru să se întâmple este nevoie de implicare atât din partea profesorilor, dar și al părinților sau al familiei.