Ultimul numărul din „Evenimentul Istoric”, cel care a apărut de astăzi, vineri 20 decembrie, la chioșcuri, aduce în atenția cititorilor săi interesați de dramele istorice o situație extrem de interesantă. Care ne arată cum studiul arhivelor, în scop științific, ne demonstrează încă o dată că Istoria este cel mai mare Prozator. Fiind vorba despre o descoperire cu impact, voi relua editorialul pe care l-am publicat în revistă.
Un document „rătăcit”, încăpățânarea unui ziarist și memoria Istoriei ne dau posibilitatea ca în acest număr din „Evenimentul Istoric” să punem pe prima pagină două titluri-eveniment: Istoricul Lucian Boia apare pe lista „Brigadierilor Securității” și Jurnalul mișcărilor de pe Frontul Invizibil. Iulian Vlad și decembrie 1989.
Cred că vă mai aduceți aminte de scandalul făcut de unul din angajații CNSAS, Mădălin Hodor, atunci când a publicat lista „Brigadierilor Securității” în Revista „22”. Era un atac țintit la Ion Cristoiu, jurnalistul și editorialistul EvZ, dar și la istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei, sociologul Dorel Abraham, dirijorul Horia Andreescu, alături de alte 200 de persoane care apăreau în acest document al Securității, fiind victime colaterale.
Era vorba despre „Tabelul cuprinzând colaboratori care sunt în legătura unităţii noastre”, respectiv ai UM 0225, unitatea „antiemigrație”, care a fost întocmit la data de 13.05.1985 și, după cum susține Mădălin Hodor, a fost descoperit întâmplător în Arhiva CNSAS cu puțin timp înainte de alegerile de la Academia Română.
Atunci, în „Evenimentul Zilei” am susținut că Mădălin Hodor a falsificat întreaga construcție pentru a-l ataca în special pe Ioan-Aurel Pop, aflat în pline alegeri la Academia Română, dar și pe cei care nu se încadrau ideologic în curentul neo-marxist promovat de Revista “22”, cum era cazul jurnalistului Ion Cristoiu.
Mai mult, am arătat în articolele publicate că întreaga campanie de presă a fost orchestrată, fiind căutat momentul publicării documentului. Dosarul fusese citit de Mădălin Hodor încă din 2015, când îl inventariase, fusese copiat cu încălcarea legii în 2018, prin complicitatea unor angajați ai CNSAS, cu alte cuvinte nimic nu era întâmplător.
Mai mult, am demonstrat că nu este vorba despre un document cu persoane aflate în vreo relație de subordonare cu structurile de informații externe ale Securității (CIE), ci despre o acțiune de contracarare a propagandei maghiare în problema Transilvaniei. Iar CIE (Centrala de Informații Externe) inventaria, la cererea generalului Aristotel Stamatoiu, proaspăt numit la conducerea structurii de informații externe, persoanele care puteau fi angrenate într-o acțiune de propagandă, din acest motiv majoritatea celor aflați pe listă fiind intelectuali.
Nu i-a sărit în ochi experimentatului cercetător CNSAS Mădălin Hodor faptul că majoritatea erau membri de partid, deci nu puteau fi sub nici o formă considerați informatori ai Securității, recrutarea lor fiind interzisă prin ordin de Ceaușescu.
Ceea ce însă ne-a sărit nouă în ochi a fost faptul că din întreg documentul predat de SIE lipsea pagina 2.
O omisiune ciudată, pe care întreg departamentul de cercetători ai CNSAS nu a căutat să o repare din anul 2015 până azi. Numai că jurnalistul și cercetătorul Victor Roncea a insistat să citească și această pagină din document.
După multe amânări și peripeții CNSAS a primit-o. Surpriza era totală: istoricul Lucian Boia apărea pe ea! Pe ultima poziție, în documentul publicat în “Evenimentul Istoric” apare în clar numele lui.
Cine este Lucian Boia nu mai are rost să vă explic. Este un cunoscut istoric, autorul-fanion al editurii „Humanitas”. Al cărei patron, Gabriel Liiceanu, este membru fondator al Grupului „22”. Grup care editează revista cu același nume.
Cum de a fost omis? Dacă am fi la fel de conspiraționiști ca și cei de la „22” am spune că este în continuare în legătură cu SIE, așa că trebuia protejat cu orice preț. Dar nu o facem. Pentru că rămân la părerea că lista despre care vorbim nu are o valoare informativă deosebită, NU reprezintă un tabel cu persoane care trebuie considerate informatori sau colaboratori ai Securității.
Sunt însă convins că cei care au publicat-o primii vor rămâne la părerea lor inițială. Doar cercetaseră serios problema, nu degeaba au acuzat atâția oameni.
Nu cred că intelectualii intransigenți care scriu în Revista „22” se vor face că nu văd pagina doi din acest document.
Ca atare, ne așteptăm ca Revista „22” să-i ceară public lui Gabriel Liiceanu să renunțe la colaborarea cu Lucian Boia. Pentru că așa cum susținea Mădălin Hodor, cel găzduit și apărat de revista mai sus amintită, „aceste persoane ar fi colaborat cu Securitatea în mod premeditat, şi că nu ar fi vorba doar de acele declaraţii pe care trebuiau să le dea cei plecaţi peste hotare la întoarcerea în ţară”.
A doua variantă, ar fi să-și recunoască greșeală. Și să-și ceară scuze! Pentru modul în care au manipulat Istoria, doar din dorința de a distruge reputația unor oameni. Așa cum proceda pe vremuri Securitatea. Care variantă credeți că o vor alege?