Curtea Constituțională a României și-a motivat decizia prin care a demontat jocul președintelui României, Klaus Iohannis, prin care a încercat forțarea declanșării alegerilor anticipate.
Președintele îl nominalizase pe Ludovic Orban, în funcția de premier, dar nu pentru a forma un nou guvern, legitim, ci doar pentru a îndeplini prevederile Constituției, care stabilesc că alegerile anticipate pot fi organizate, abia atunci când în Parlament sunt căzute la vot, cel puțin două guverne.
La momentul nominalizării lui Orban, PSD a depus la CCR, o contestație, verdictul fiind unul favorabil lor. Judecătorii au statuat că un un politician desemnat să formeze un guvern, trebuie să coalizeze în jurul său o majoritate parlamentară și nu să declare contrariul. „Președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere. Toate aceste aspecte sunt semnificative întrucât, pentru realizarea scopului pentru care a fost instituită această procedură, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă la bază convingerea Președintelui României că persoana desemnată va putea să coaguleze o majoritate parlamentară în vedere învestiturii Guvernului”, se arată în motivarea CCR.
Parlamentul ignorat de președintele Iohannis
De asemenea, CCR a stabilit că președintele României a ignorat Parlamentul, atunci când după doar o zi de la votarea moțiunii de cenzură, și demiterea Guvernului Orban, a decis să îl nominalizeze tot pe Ludovic Orban pentru funcția de prim ministru. ”În absența oricărui element de natură să creeze convingerea președintelui Românei că, în decurs de o zi, s-ar fi schimbat ceva în privința opțiunii parlamentare, ceea ce demonstrează, ab initio, o ignorare a rolului și voinței Parlamentului exprimate prin adoptarea moțiunii de cenzură ... De asemenea, Președintele României a susținut, prin declarațiile publice și actul desemnării, un candidat la funcția de prim-ministru care, la rândul său, a declarat public că urmărește respingerea de către Parlament a două cereri de învestitură a Guvernului și declanșarea dizolvării Parlamentului în condițiile art.89 din Constituție”.
Judecătorii de la Curtea Constituțională mai critică și rolul de ”figurant” jucat de Ludovic Orban, în ”piesa” formării noului Guvern. Declarațiile lui Orban că își dorește ca guvernul său să nu treacă la vot, prin Parlament, i-a adus critica CCR. ”Președintele României ar fi trebuit să excludă, de plano, un candidat care se pronunță, atât înainte, cât și în timpul și după consultări, în sensul că va contribui la respingerea celor două propuneri de Guvern care vor fi formulate, pentru a se întruni condițiile constituționale care să permită Președintelui României ”să dizolve acest Parlament”. În plus, desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru cu scopul de a provoca o criză politică de natură să conducă la alegeri anticipate, implicând, ca etapă intermediară, dizolvarea Parlamentului, determină ca ceea ce constituie, în mod obișnuit, efectul unor încercări nereușite de a forma un nou Guvern să se transforme într-un scop declarat, urmărit și asumat de autorități publice de rang constituțional”.
Președintele Iohannis a fost plasat de judecătorii CCR, la locul de start în lupta sa pentru declanșarea alegerilor anticipate. Mai mult, nominalizarea lui Ludovic Orban de a forma guvernul nu poate fi văzută ca ”prima solicitare”, din cele două stabilite de Constituție. „Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul și lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă ”prima solicitare” de învestitură în sensul art.89 alin.(1) din Constituție, și, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de același text constituțional”