Boloș dă vina pe politică pentru retrogradarea ratingului României

Marcel Boloș. Sursa foto: Facebook/ Marcel Boloș

După ce agenția Fitch Ratings a modificat perspectiva ratingului de credit pe termen lung în valută străină al României de la „stabilă” la „negativă”, Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a dat vina pe instabilitatea politică pentru situația dezastruoasă a bugetului.

Marcel Boloş susține că retrogradarea ratingului de țară ar fi un semnal de alarmă generat de problemele politice din țară.

Un semnal de alarmă

"Avem o perspectivă negativă care, cumva, trage un semnal de alarmă asupra perioadei actuale pe care o parcurgem, generată de fărâmiţarea deciziei în Parlament şi de constituirea Guvernului, care sunt garanţiile pentru ca să putem lua măsurile pentru consolidarea fiscală.

Doar s-a tras semnalul de alarmă, rămânem în continuare în categoria rating BBB minus şi, sigur, asta trebuie să fie urmată de luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară pentru ca să ne menţinem perspectiva stabilă pe care am avut-o înainte de această criză generată la nivel politic", a declarat Marcel Boloş, miercuri, înainte de şedinţa de Guvern.

Sursa foto Arhiva EVZ

Niciun cuvânt despre deficitul bugetar imen

Ratingul Fitch reprezintă o evaluare efectuată de agenția de rating Fitch Ratings, care măsoară capacitatea unui emitent – fie el un guvern, o companie sau o altă entitate – de a-și onora obligațiile financiare, în special rambursarea datoriilor.

Principalul motiv al revizuirii este instabilitatea politică din ultima vreme, susține Marcel Boloș, ar fi politic, nu deficitul bugetar uriaș, produs de măririle repetate de salarii în sectorul bugetar și de pensii.

Alegerile parlamentare recente au dus la un legislativ extrem de fragmentat, cu o creștere semnificativă a influenței partidelor anti-europene și extremiste, mai susține Boloș.

El a evitat însă să facă legătura dintre retrogradarea ratingului și de situația fiscală a României, care continuă să se deterioreze. Deficitul bugetar pentru 2024 este estimat la 8,2% din PIB, mult peste țintele inițiale ale guvernului și semnificativ mai mare decât nivelul de 6,5% înregistrat în 2023.