Bâtrânii și săracii Germaniei nu au dreptul la mila care stă la baza Willkommenspolitik?

Cine urmărește eforturile și cheltuielile făcute de guvernul de la Berlin pentru a-i ajuta pe refugiați și imigranți poate ajunge lesne la concluzia că Germania este extrem de bogată și a rezolvat absolut toate problemele propriilor cetățeni. Din păcate, doar prima parte e adevărată. Țara condusă de Angela Merkel se laudă, e drept, cu un excedent bugetar enorm, dar nu toți germanii beneficiază de un standard de viață ridicat.

Nu o spun eu, ci chiar organul de propaganda al guvernului german- Deutsche Welle:„Un recensământ efectuat  în Berlin la sfârșitul lunii ianuarie a arătat că 1.976 de persoane sunt fără adăpost în capitala Germaniei”.

Ziariștii germani spun că cifrele sunt mai mici decât estimările anterioare (care vorbeau de o cifră între 6.000 și 10.000 de persoane)., dar cu toate astea mai sunt berlinezi care nu au niciun adăpost. 942 dorm în unitățile de ajutor pentru iarnă, 807 în spații publice, 154 în stațiile de transport public. 15 în centrele de salvare din spitale. iar 12 se află în custodia poliției.

Persoane fără adăpost există, însă, nu numai la Berlin, ci în toată Germania. Potrivit dw.com, care citează un studiu publicat anul trecut de institu/ia guvernamentală Bundesamt für Güyerverkehr, la nivel național erau, în 2018, 678.000 de persoane care nu aveau o locuință permanentă.

Dar nu numai cei fără adăpost o duc greu în bogata Germanie. Potrivit unei alte știri publicate tot de Deutsche Welle, modificările aduse legii pensiilor au crescut puternic numărul germanilor în vârstă care își căută un loc de muncă. Potrivit unui studiu dat publicității de Institutul pentru muncă, abilități și instruire (IAQ) de la Universitatea Duisburg-Essen, numărul germanilor  cu vârste între 60 și 65 de ani care încearcă să-și găsească serviciu s=a majorat de la aproximativ 90.000 în 2008 la 220.000 în 2018.

De la vârsta de 50 de ani, riscul de a rămâne șomer este deosebit de mare, se arată în studiul respectiv. În 2018, germanii în vârstă reprezentau 40% dintre șomerii „de lungă durată”, adică a celor care nu au mai avut un loc de muncă de mai bine de un an.

„Șomajul de lungă durată din ultima treime a carierei unei persoane devalorizează experiența de muncă anterioară și reduce pensia”, susțin cercetătorii Arthur Kobath și Martin Brussi, care spun că sceste cifre au luat în calcul  doar  persoanele înregistrate ca șomeri la Oficiul Federal al Muncii din Germania. Problema ar fi, însă, mult mai gravă decât o arată statisticile oficiale, pentru că o hotărâre din 2015 a trecut arbitrar1 40.000 de persoane între 60 și 64 de ani care beneficiază de indemnizații de șomaj de lungă durată în categoria pensionarilor.