Bătaie de joc pe bani europeni. Au aruncat 12 milioane de euro pe două puncte de frontieră, devastate de hoți și ruginite de ploi

Două puncte de trecere a frontierei, din sudul județului Constanța, la granița cu Bulgaria, ar fi trebuit să fie date în folosință în urmă cu cinci ani. Nimeni nu se întreabă de ce s-au cheltuit atâția bani, mai ales că, în apropiere, mai sunt alte două puncte de frontieră, la Ostrov și Negru Vodă. Primăriile Dobromir și Lipnița riscă să înapoieze banii și să intre în faliment

Drumurile transfrontaliere Dobromir- Krushari şi Lipniţa-Kainargea, construite în colaborare cu autoritățile bulgare, au fost aprobate în 2012 de Guvern, la inițiativa Consiliului Județean Constanța. Erau destinate traficului de mărfuri și persoane și dezvoltării economice a celei mai sărace zone din județ. Realizarea punctelor de frontieră, care sunt comune, a revenit României. Drumurile care leagă cele două țări precum și punctele vamale sunt finalizate, însă ruginesc în ploaie și vânt. La Dobromir, te apuci cu mâinile de cap. Constructorul care a amplasat containerele, un fost consilier județean PNL, și-a bătut joc de proiect. Geamul de la ghișeul prin care oamenii ar trebui să prezinte documentele este amplasat fix în dreptul unui stâlp. Pe ambele sensuri. În containere plouă, podeaua este putredă, hoții au furat indicatoarele. Comuna Dobromir nu are primar, fiind condamnat pentru fapte de corupție. „Dacă acest proiect nu va fi dat în folosință, primăria își închide porțile, nu are nici un fel de posibilitate să restituie 6 milioane de euro”, spune viceprimarul, Ionuț Ivana.

FOTO; Punctul de frontieră de la Lipnița

Greșeli în cascadă, ignorate de autorități

Nimeni nu a verificat proiectul. Culmea, în data de 25 mai 2016, la Dobromir, o comisie din primărie și reprezentanț i ai Ministerului Dezvoltării au semnat recepția lucrării. „Nu știu cum s-a semnat. S-a încasat inclusiv fondul de garanție. Acest drum transfrontalier ce leagă România de Bulgaria nu deține cadastru, nu este intabulat și nu este scris în cartea funciară. Poliția de Frontieră a refuzat să preia punctul deoarece nu corespunde cerințelor MAI”, adaugă Ionuț Ivana. Hotărârea de guvern impunea două benzi de circulație pe fiecare sens, inclusiv bandă de refugiu. Nu s-au construit. „Cei care au făcut licitațiile nu mai sunt la primărie. Și-au făcut vile, șiau cumpărat mașini de lux”, spune vicele. Iar Nicușor Constantinescu, fostul șef al CJ Constanța, „care a vrut, musai, acest proiect” este la închisoare. „Așa că, acum, Ministerul Dezvoltării să vină să ia o decizie. Să vedem ce este de făcut, ținând cont că este vorba de bani europeni. Ori suplimentează acest proiect cu fonduri ca să fie dat în folosință ori, dacă nu, să sesizeze organele abilitate, să se ia măsuri”.

Păzit de oameni plătiți de primărie

La Lipnița, primăria a fost, se pare, mai responsabilă. Deși, la fel ca și la Dobromir, nu dispune de utilități, punctul este păzit zi și noapte. „Ne luminăm cu lanterna. Apă, ne aducem cu bidoanele. Căldura, cu lemne, am pus un godin într-un container”, ne spune paznicul Daniel Velicu. Primarul comunei Lipnița, Florin Crăciun, este de părere că „acest punct de trecere a frontierei va putea să funcționeze doar în momentul când avem toate celelalte dotări necesare, rampă de investigare a mașinilor care vor tranzita punctul, apă curentă și curent electric precum și spații de cazare a eventualilor azilanți”. Localnicii din Lipnița așteaptă de ani de zile să meargă la rudele bulgare, aflate la o aruncătură de băț de satul lor. „Îmi pun calul la căruță, mă duc la Poliție, îmi plătesc tot ce îmi trebuie. D-acilea până acolo, cât fac, o juma de oră”, spune nea Vasile Nicoară.

FOTO: Punctul de frontieră de la Dobromir

Soluția

Noua conducere a CJ Constanța a găsit o soluție asemănătoare celor șase puncte de frontieră inaugurate, recent, la granița cu Ungaria. „Varianta pentru care neam consultat și cu cei la MAE, cu acceptul părții bulgare, este să rămână niște puncte de trecere temporare, de sărbătorile legale, ori sâmbăta și duminica. Oricum, în cursul lui 2017, proiectul trebuie să fie funcțional. Dacă nu, după cel mai negru scenariu, există riscul ca cele două primării să returneze banii. Intră în faliment, clar”, a declarat vicepreședintele CJ Constanța, Claudiu Palaz.