Ştiu, titlul este complet tabloid. Iar teoretic nu poţi păţi nimic dacă bârfeşti.
Nimic nou, toată lumea bârfeşte. Ciripeşte. Pe la colţuri, printre dosare, agrafe de birou, în metrou, pe stradă ş.a.m.d.Faptul că nu putem păţi nimic…rău este “sprijinit” de către profesorul Feldman Barrett de la Universitatea Northeastern.
„Bârfa ne ajută să prezicem cine ne este prieten şi cine nu”, explică profesorul. Care face parte dintr-o echipă ce studiază modul în care bârfa afectează nu numai ceea ce ştim despre un necunoscut, ci şi ceea ce simţim în legătură cu el. Barrett a vrut să găsească răspunsul la o altă întrebare: „Odată ce zvonurile ne-au determinat să îl vedem pe un individ într-un anumit fel, este posibil ca noi chiar să îl vedem diferit?”. Întrebarea poate părea ciudată, însă ea are sens atunci când luăm în considerare faptul că, la oameni, creierul are mult mai multe conexiuni între regiunile care procesează informaţiile vizuale şi zonele implicate în producerea emoţiilor de bază. În studiu, echipa coordonată de Barrett a pus un grup de voluntari să analizeze poze ce conţineau atât chipurile unor oameni, cât şi câte o bârfă despre aceştia, precum: „a aruncat cu un scaun într-un coleg de clasă” (bârfă negativă) sau „a ajutat o femeie în vârstă să traverseze strada” (bârfă pozitivă).
Cercetătorii au urmărit modul în care creierele voluntarilor răspund la tipuri diferite de informaţii. Pentru a realiza acest experiment, subiecţii au urmărit cu un ochi o imagine şi cu celălalt o alta (de exemplu un ochiul drept un chim, în timp ce ochiul stâng vedea o casă). Aceste imagini diferite au creat ceea ce se numeşte rivalitate binoculară. Mai exact, creierul uman percepe imaginile pe rând. Aşadar, în mod inconştient, tinde să se concentreze asupra celei pe care o consideră mai importantă. În studiu, oamenii de ştiinţă au constatat că voluntarii se concentrau mai mult pe imaginile care prezentau chipuri asociate cu bârfa de tip negativ. „Bârfa nu influenţează doar opinia pe care o avem despre oameni, ci şi modul în care îi percepem vizual. Descoperirea sugerează că suntem programaţi să fim mai atenţi la persoanele despre care ni s-a spus că sunt periculoase, neplăcute sau mincinoase”, a mai explicat Barrett (plus echipa). Doamne, ce preocupări pot avea unii oameni, cât de relaxaţi sunt.