Noul proiect de lege votat zilele trecute de Senat care ar aduce o îmbunătățire a situației mamelor care intră în concediu pentru creșterea copilului - în măsura în care va fi votat și de Camera Deputaților, devenind apoi lege prin promulgarea de către Președintele României și publicare în Monitorul Oficial - este un pas mic pe calea eliminării discriminării femeilor care nasc.
Vechea lege de dinainte de criza mondială care a lovit, furios, România, în 2010, era una care putea determina mai multe femei să se decidă să aducă pe lume un copil, ținând cont de faptul că nu este deloc ușor să întreții un copil, asigurându-i toate cele necesare pentru a se dezvolta armonios, fizic și psihic. Nivelul de viață al românului aproape că a făcut ca tot mai puține femei să-și permită luxul de a procrea.
Criza și viziunea Guvernului Boc întru scoaterea României de pe buza prăpastiei au adus schimbarea Legii Mamelor. Și, totodată, discriminarea acestora. Acum noul proiect de lege elimină, parțial, discriminarea. Este vorba despre modul în care se calculează indemnizația pentru mame.
Pentru cei care nu știu, este de precizat că, în prezent, indemnizația pentru creș terea copilului în vârstă de până la 2 ani este de 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni. Așa prevede Ordonanța 111 din 2010. Această indemnizație poate fi între 600 de lei și maximum 3.400 de lei, pentru persoanele (mame sau tați) care aleg să stea un an în concediu pentru creșterea copilului. Dacă însă, respectivii aleg doi ani de concediu atunci aceștia nu pot beneficia decât de o indemnizație de maximum 1.200 de lei lunar pe tot parcursul perioadei. De ce trebuie să sufere, economic, părinții care aleg să stea acasă cu copilul doi ani, n-am înțeles nici atunci și nu vreau să înțeleg nici acum, dacă legea nu va trece.
Dacă noul proiect primește și votul deputaților și proiectul de lege nu se împiedică cumva la Președinție, atunci, cel mai probabil spre sfârșitul anului (adică în pre-pre-campania electorală - cum se obișnuiește la noi să fii mai mereu în campanie pentru câștigarea adeziunilor votanților) toți părinții unor nou-născuți vor putea beneficia de aceleași prevederi legale, aceleași limite minime și maxime ale indemnizației. Indiferent că stai un an ori că stai doi, drepturile pentru primul an sunt aceleași pentru toți: minim 600, maxim 3.400. Cu alte cuvinte, cei care au optat să își crească pruncii acasă timp de doi ani, vor primi în primul an maximum 3.400 de lei, iar în al doilea an, indemnizația le rămâne ca și în legea veche: de maximum 1.200 de lei.
În viitor, poate guvernanții vor reuși să înlăture și prevederea care te obligă să optezi între un an și doi, precum și pe ceea care discriminează mamele ori tații cu salarii foarte mari, care - deși plătesc contribuțiile la stat în funcție de aceste venituri - ajung să fie plafonați la doar 3.400 de lei. Nu de alta, dar măsura care le-a limitat acestora indemnizația a fost de natură să descurajeze femeile cu carieră profesională în a deveni mame. Or scopul celor care ne conduc ar trebui să fie acela de a stimula cu orice preț creșterea natalității, care a atins o limită critică de 180.000, în 2013. Dacă mai ținem cont și de faptul că tinerii pleacă din țară, iar populația este îmbătrânită, în curând, politicienii nu vor mai avea pe cine să guverneze. Poate pe refugiați!