V-am povestit acum câteva săptămâni despre dezvăluirile făcute de scriitorul francez Alexandre Del Valle despre moștenitorul tronului saudit. Spunea del Valle că Mohammed ben Salman s-ar fi lăudat în timpul sunnitului G 20 din Argentina că are în mâinile sale o serie de țări occidentale. Presa mainstream n-a considerat subiectul interesant, deși del Valle vorbea deschis despre sumele colosale pe care familia regală saudită le-a „investit” în oameni politici din întreaga Europă.
Până la urmă, însă, a venit și confirmarea faptului că spusele prințului nu erau niște vorbe de clacă. Îndată ce bogata Arabie Saudită a fost trecută de Comisia Europeană pe lista neagră a țărilor care nu au sisteme adecvate de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, prințul Mohammed ben Salman a trimis liderilor europeni o scrisoare în care le-a cerut să-și reconsidere poziția, Urmarea? Ca prin farmec, două treimi din țările europene au făcut pasul înapoi și acum susțin blocarea întregii liste negre. Un oficial european a declarat, de altfel, că două treimi dintre țările membre se pronunță pentru acest lucru, chiar dacă nu ar fi nevoie
decât de 21 de voturi. Printre țările dornice să pună capăt „prigonirii” țărilor care spală bani negri și finanțează terorismul se numără Franța și Marea Britanie.
Jurnaliștii de la Quest France pun succesul lobby-ului saudit pe seama intereselor economice pe care le au marile concerne europene în această țară. Arabia Saudită este unul dintre cei mai importanți clienți ai industriei europene de armament. În special uzinele din Franța beneficiază de contracte saudite. Nici Marea Britanie nu pune însă ''principiile” mai presus de propriile interese economice. Din câte se pare, subiectul listei negre a fost discutat la întâlnirea între regele saudit și premierul britanic Theresa May cu ocazia summitului UE- Liga Arabă care s-a desfășurat în Egipt.
De altfel, blocarea listei negre nu este numai în avantajul Arabiei Saudite. Și Statele Unite ale Americii au adus critici dure acestui document pe motiv că în el apar țări dependente de Statele Unite, precum Puerto Rico, Guam, Samoa Americană și Insulele Virgine SUA. De abolirea acestei liste se vor bucura și alte 23 de guverne, inclusiv cele din Afganistan, Coreea de Nord, Iran, Libia, Nigeria și Pakistan.
Dacă interesele economice o cer, combaterea spălării banilor și chiar lupta împotriva terorismului pot să mai aștepte. Și, chiar așa, cine ar îndrăzni să susțină că Arabia Saudită, Iranul sau Libia au vreo treabă cu terorismul islamic?