Balena Albastră” este una dintre marile nebunii ale momentului. Există cu adevărat acest joc? E o întrebare la care tot mai puțini specialiști se feresc să dea un răspuns ferm, da sau nu.
De la început vă spun că sunt adeptul publicării oricărei informații verificate despre acest fenomen, pentru că principala problemă a tinerilor prinși de mirajul acestei orori online este că ei pot fi salvați doar dacă oamenii din jurul lor cunosc ce se întâmplă și pot interveni. Așa că o să enumăr câteva informații mai mult sau mai puțin cunoscute despre moartea care, după 50 de ani, nu mai vine pe bandă de magnetofon, ci pe internet.
Ce se știe? Se știe că un tip de numai 21 de ani, Filip Budeikin, a administrat pe rețeaua filo-rusă de socializare vk.com un grup, #F57, pe care s-a lansat jocul „Balena Albastră”. În ce consta el? Adolescenților li se spunea că, urmând un șir de provocări întinse pe 50 de zile, de la desene pe corp, la mutilări grave, se pregăteau pentru „marele pas” spre „transcendeță”. Pentru noi, lucizi, finalul jocului e moartea, sinuciderea. Tinerii participanți credeau că trec la un „nivel al doilea”, a doua viață a greoaiei balene albastre care, atunci când eșuează pe țărm, nu moare, ci zboară, sfidând legea gravitației. De aceea este important ca ei să știe acum că „ghizii”, „curatorii” sau cum s-or mai numi sunt, de fapt, puști ca și ei care bravează dând ordine unui copil dispus să-i asculte. Jocului i se atribuie 130 de morți.
Ce e probat. Sunt trei sinucideri, trei adolescente, a căror moarte e certă. Prima, Renata, s-a aruncat în fața trenului, în noiembrie 2015. Era membră a #F57, dar la acea dată cine administra grupul? Pe 19 mai 2016, Budeikin, al cărui pseudonim era „Lis”/ „Vulpoiul”, a dat un interviu la Novaia Gazeta un interviu în care a spus că el a preluat pe 6 decembrie 2015 administrarea grupului, de la un originar din Belarus, Artur Avdeev. Povestea lui Budeikin era că s-a înscris în grup, a cerut să moară, spunând că oricum are cancer, a intrat în legătură cu Avdeev și apoi acesta i-a predat grupul. Deși vorbește liber de sinucideri, Budeikin nu e deranjat de nicio anchetă.
Data predării este importantă, pentru că pe 8 decembrie 2015 era anunțat un val de sinucideri în rândul membrilor grupului, dar nu s-a întâmplat nimic.
În acea iarnă, pe un cont identificat apare un film cu două tinere care se aruncă în gol. Sinistrul eveniment este filmat de doi cameramani, unul pe bloc și altul filmează „zborul” de jos, dar nimeni nu ia vreo măsură!
Urmează un alt interviu al lui Budeikin. De data asta apare alături de partenerul său – deja în primăvara lui 2016 erau 3 grupuri pe rețea – More Kitov. Acesta din urmă e filmat, e fotografiat și e activ și la această oră pe net, dar nimeni nu l-a deranjat nici măcar cu o floare. Mai mult, numele lui înseamnă, de fapt, „Marea Balenelor”, adică e clar un pseudonim.
Pe 12 noiembrie 2016, Budeikin cheamă la el un ziarist de la saint. petersburg.ru și dă un interviu halucinant. Recunoaște că el este Avdeev, că a ghidat spre moarte 20 de adolescenți și spune că a vrut să curețe lumea de „persoane dăunătoare”. E arestat pe 15 noiembrie, iar interviul e publicat o zi mai târziu! Pe 20 ianuarie 2016, se înregistrează, într- o singură oră, 4.000 de chemări la joc (copii care afișează hashtagul). În februarie, două fete, Yulia și Veronika, se aruncă în gol. Moartea e atribuită unui curator neidentificat.
Ce a urmat? Poliția din Rusia se oprește la o singură arestare, deși tineri din tot Estul postau chemarea la joc, cei mai mulți doar bravând. Unii, însă, chiar sperau să moară. Apar curatorii falși – falși, pentru că grupurile morții nu mai există, nu mai e o operațiune controlată de un „centru” - și nebunia se întinde în Belarus, venind spre noi prin Transnistria și Republica Moldova.
La această oră, polițiștii moldoveni spun că au identificat curatori, dar și tot mai multe victime, totuși nu se știe să fi fost arestată vreo persoană. Cele mai multe au fost salvate la timp, dar se pare că există și doi morți. În România nu e confirmat niciun caz de influență a sinistrului joc. Ambele țări au hotărât că soluția opririi demenței este informarea tinerilor, operațiune demarată deja.