A declarat că a descoperit într-un document al poliţiei. Totul este foarte complex, dar într-un anumit fel nu neaşteptat.
Coco Chanel a fost agent secret al Germaniei naziste. Este ceea ce afirmă Hal Vaughan în cartea lui, care s-a publicat în SUA. Marea creatoare de modă franţuzoaică era de fapt agent secret în slujba Germaniei naziste şi avea indicativul F 7124, plus un pseudonim: Westminster. Dar autorul acestei dezvăluiri nuanţează şi declară că ea a fost „un agent şi nu spion”, ca Mata Hari, de exemplu. „Un spion face fotografii şi subtilizează documente. Chanel, ea a îndeplinit misiuni. A fost de asemenea antisemită şi anticomunistă”. Ea a reprezentat „partea de mister”. Un alt scriitor a prezentat-o ca bisexuală, drogată şi amanta ocazională a lui Salvador Dali.
Ordinele misiunilor
Prin urmare, Coco, simbolul eleganţei, cea care a eliberat femeile de corsete şi a creat o nouă siluetă, a femeii secolului XX, femeia fatală cunoscută pentru viaţa ei amoroasă, a fost spion nazist? Biografia americană, „Sleeping with the enemy Coco Chanel's secret war" („În pat cu duşmanul: Războiul secret al lui Coco Chanel”), a relansat zvonurile privind posibilele compromisuri ale creatoarei de modă cu regimul nazist, pentru care ar fi spionat în timpul celui de-al doilea război mondial.
Autorul cărţii, ziaristul american Hal Vaughan, stabilit în Franţa, declară că lucrarea este rodul a trei ani şi jumătate de cercetări în arhivele franceze, britanice, germane, italiene, poloneze şi americane, reuşind să adune 225 de referinţe privind-o pe Coco Chanel, născută în 1883 şi decedată în 1971. În 1995 revista franceză L'Express, apoi în 2008 cea germană Der Spiegel au ridicat un colţ din vălul care acoperă trecutul lui Coco Chanel şi au scris că ea a colaborat cu serviciile secrete germane în 1943, încercând să negocieze o pace separată cu Winston Churchill. În cartea sa, Vaughan merge mai departe şi dezvăluie - pe bază de documente - existenţa unui contract între stilistă şi Germania nazistă, numele ei de cod şi ordinele misiunilor.
„Nu mi-a venit să cred”
Mai exact, autor a două volume privind cel de-al doilea război mondial, Vaughan (autor a două volume privind cel de-Al Doilea Război Mondial), a declarat că a descoperit într-un document al poliţiei franceze datând din 1946 că celebra stilistă era agentul F-7124 al Abwehr, serviciul secret militar german, instalat în timpul ocupaţiei la hotelul Lutetia din Paris. „Nu mi-a venit să cred ochilor când am găsit acest document de 15 pagini scrise de mână, titrat «Gabrielle Chanel, zisă Coco» care cita numele de cod al creatoarei de modă, «Westminster», după numele fostului ei amant timp de şase ani, ducele de West-minster." Coco Chanel, „o femeie de afaceri strălucită şi fără scrupule", a fost probabil manipulată de amantul său german, dar a fost o oportunistă, explică Vaughan, precizând în carte că, îndrăgostită de un ofiţer german, baronul Hans Gunther von Dincklage, a fost recrutată în 1940, la vârsta de 57 de ani, ca agent secret al regimului nazist. Ea a avut o legătură îndelungată cu baronul, care făcea parte din serviciile secrete şi se vedea cu Adolf Hitler şi Joseph Goebbels.
Tentativă eşuată
Pentru Abwehr, ea a fost în misiune în Spania în august 1941 cu alt agent, baronul Louis de Vaufreland, fost spion al Gestapo-ului în Maroc, pentru a recruta noi spioni. Potrivit cărţii, ea spera să obţină în schimb eliberarea unui nepot, Andre, închis într-un lagăr german. În 1944, Chanel a fost din nou la Madrid, unde a primit o importantă sumă de bani de la un ofiţer al Gestapo-ului. Von Dincklage a folosit-o pe Coco Chanel în 1943 într-o tentativă - eşuată - de mediere între Germania şi Marea Britanie. Tot el a aranjat ca pe toată perioada ocupaţiei ea să poată rămâne în apartamentul de la etajul 7 pe care îl ocupa la foarte elegantul hotel Ritz din Paris, rezervat atunci funcţionarilor nazişti. Autorul relatează cum Coco Chanel şi-a folosit relaţiile cu naziştii încercând să preia controlul parfumului Chanel 5, din care deţinea o mică parte, restul aparţinând fraţilor Wertheimer, care au produs şi distribuit parfumul în întreaga lume.
Trebuie să trăieşti
Autorul cărţii citează şi un document al MI6, serviciile secrete britanice, care relatează mărturia unui important agent german care fugise la Madrid în 1943. În acest document de 103 pagini, trei dintre ele îi privesc pe Coco Chanel şi amantul ei, von Dincklage, zis „Spatz", confirmând că „Mademoiselle" era spioană pentru germani. În arhiva documentelor Rezistenţei franceze, Hal Vaughan a descoperit că numele lui Coco Chanel figura cu menţiunea „condamnată la moarte", la fel ca poetul Jean Cocteau sau coregraful Serge Lifar. Potrivit Daily Beast, Chanel, în pofida prieteniilor tendenţioase şi a ideologiei an-ti-semite, nu face decât să lungească lista „colaboraţioniştilor" celebri: artişti, pictori, cântăreţi ai epocii, cei care au aderat maximei „trebuie să trăieşti". La Eliberare, marea doamnă a haute-couture a fost arestată pentru crime de război, dar nu a fost condamnată. După câteva ore, ea a fost eliberată la intervenţia prietenului său Winston Churchill. După aceea, ea s-a exilat în Elveţia nouă ani, pe malul lacului Leman, înainte de a reveni la Paris.