A fost decorarată cu medalia denumită chiar aşa: „În cinstea celei de a 70-a aniversări a eliberării totale a oraşului Leningrad de blocada fascistă”.
Pe data de 22 octombrie, la Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, s-a desfăşurat ceremonia înmânării de către Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, domnul Oleg S. Malginov, a medaliilor comemorative „În cinstea celei de a 70-a aniversări a eliberării totale a oraşului Leningrad de blocada fascistă” (oraşul „s-a aflat în blocadă de la 8 septembrie 1941 până pe 27 ianuarie 1944). . Medaliile au fost acordate unui număr de şase cetăţeni ruşi care locuiesc în România şi care au supravieţuit blocadei Leningradului de către trupele naziste în al Doilea Război Mondial. Decorarea a avut loc cu puţin înainte de celebrarea celei de a 70-a aniversări a eliberării totale a României de trupele fasciste care este sărbătorită pe data de 25 octombrie (în această zi, în anul 1944, trupele sovietice şi române au luat ultimele puncte de sprijin ale adversarului: oraşele Satu-Mare şi Carei).
"Mama mea avea examen"
Printre cei medaliaţi s-a aflat şi All Beleavskaia Alla s-a aflat printre cei medaliaţi. Avea vârsta de şapte ani în momentul în care a început războiul. Avea vârsta de 9 ani „la blocada” Leningradului. Astăzi Alla are 80 de ani, iar amintirile de atunci îi sunt încă vii în memorie: „Îmi amintesc că mama mea avea examen la Facultatea de Istorie Antică în acea duminică şi eu cu bunica eram în parc. Şi a început să vorbească la radio şi foarte repede oraşul a fost încercuit. Noi a trebuit să ne mutăm la subsolul catedralei Kazan”. Alla are un chip superb, luminos, viu, cu ochi strălucitori. Nici nu îţi vine să întrebi o asemenea persoană atât de strălucitoare, la vârsta ei, despre acea perioadă întunecată. Dar Alla povesteşte, în continuare. Este şi o supravieţuitoare a vremurilor, metaforic vorbind. „Am stat tot timpul în subsol, nu aveam voie să mergem acasă pentru că la noi pe stradă, într-o zonă centrală, era circulaţia interzisă. Îmi amintesc clădiri bombardate de sus până jos, atârnau lucruri, foarte mulţi morţi...”, spune Alla pe un ton curgător, iar povestea se derulează, atât de dureros de adevărată. Asediul Leningradului , în termeni de dramă, simbolism şi suferinţă umană, este considerat de a fi cel mai înfiorător asediu din istoria omenirii. Acţiunea deliberată a Wehrmachtului de a extermina prin înfometare oraşul Leningrad , a lăsat în urmă aproximativ 1 milion de morţi din rândul populaţiei civile. „Deşi eram copil, nu am putut uita ce se întâmpla în jurul meu”, spune Alla. Pe străzile Leningradului, corpurile neînsufleţite a celor răpuşi de foamete, frig şi boli era un peisaj „obişnuit”. Populaţia a suferit enorm. Foamete, boli, lipsa alimentelor. Hrana şi combustibilul au fost raţionalizate. „125 de grame de pâine pe zi, închise lumina, apa", spune Alla, în timp ce ochii albaştri i se umezesc.
Punctul critic al raţionalizării hranei a fost atins imediat. Un muncitor primea 375 de grame de pâine, iar un inginer sau lucrător tehnic, 250 de grame. Copii primeau doar 125 de grame de pâine pe zi (pâine care uneori conţinea un procent de până la 50% celuloză). Nu trebuie uitat faptul că la unele sarcini publice , precum dezăpezirea , copii erau de asemenea obligaţi să participe. Soldaţii primeau 500 grame de pâine. În ciuda acestor raţii atât de mici, activitatea fabricilor şi uzinelor(reprofilate exclusiv pe producţia de război) , a şcolilor , a universităţilor, a teatrelor şi a operelor precum şi altor insituţii publice nu a încetat! Ca un fapt inedit, o mare parte a Simfoniei a VII a Leningrad de Dmitri Şoştakovici a fost scrisă în perioada blocadei! Şi tot ca un fapt inedit, cetăţenii au preferat să moară de frig decât să ardă cărţi de o inestimabilă valoare, spre exemplu.
Epilog
Alla nu este singura supravieţuitoare. "Noi, în Rusia, încercăm să păstrăm memoria acelor ani şi să păstrăm memoria oamenilor care au trăit anii grei de atunci şi de aceea astăzi înmânăm medalii cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a ridicării totale a blocadei Leningradului", a subliniat Excelenţa Sa, domnul ambasador Oleg Malginov, care a adaugat că guvernul rus depune toate eforturile pentru continuarea identificării atât celor care au supravieţuit blocadei Leningradului, cât şi a celor care au murit în timpul blocadei, iar în urma lor nu au rămas decât plăcuţele din cimitire. Rusia a marcat pe 27 ianuarie a.c. 70 de ani de la eliberarea completă a Leningradului (în prezent Sankt-Petersburg) din blocada nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Acesta este unicul oraş din istorie, care s-a aflat într-o blocadă timp de 872 de zile (de la 8 septembrie 1941 până pe 27 ianuarie 1944), a rezistat şi a supravieţuit. „Apărarea eroică a Leningradului a jucat un rol important în bătăliile-cheie din acea perioadă şi a influenţat asupra deznodământului războiului”, spune istoricul rus Iuri Rubţov.