Potrivit sondajului INSCOP, românii au cea mai mare încredere în Armata Română și în Biserica Ortodoxă Română. Următoarele sunt Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică, în vreme ce Guvernul și Parlamentul României rămân pe ultimele poziții. Topul rămâne neschimbat de 10 ani.
Armata și Biserica sunt instituțiile în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere.
Armata are 70,4%, iar pe locul doi se află Biserica Ortodoxă Română, cu 62.5% (aflată în ușoară scădere faţă de 65.2% în 2013).e 10 ani, încrederea românilor e tot mai scăzută în clasa politică.
Se observă o încredere mai scăzută în Guvern şi Parlament în 2023 comparativ cu 2013, situaţia fiind perfect explicabilă în condiţiile în care evaluarea actuală este făcută după o perioadă de crize succesive (pandemie, criză economică, dificultăţi sociale, schimbări de guverne) care au erodat încrederea românilor, afirmă directorul INSCOP, Remus Ştefureac.
Armata și Biserica sunt mai de încredere decât clasa politică
Ambele instituții se bucură de o încredere uriașă în ciuda dezvăluirilor efectuate de reportajele publicate de Recorder ce au scos la suprafață multe nereguli: Armata este criticată din cauza dotării, iar Biserica din cauza afacerilor.
Clasamentul încrederii este continuat de NATO cu 55.4% (faţă de 52.1% în 2013) şi Uniunea Europeană, cu 50.3% (faţă de 49.3% în 2013).
Poliția Română are 48.6%, având o creștere cu 2% față de 2013. Banca Națională a României a scăzut la încredere cu șapte procente, de la 51,2% în 2013 la 43,3% cât are în 2023.
Topul încrederii românilor rămâne neschimbat de 10 ani
Și anul trecut, clasamentul era identic. Potrivit sondajului realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional şi Comunicare Strategică (LARICS), 66,3% dintre români au avut încredere multă sau foarte multă în Biserică, 61,4% în Armată, 60,2% în Academia Română și 48,3% în Poliţie.
Numai 43,3% au avut încredere în Primăria din localitatea unde locuiesc.În 2019, înainte de declanșarea pandemiei, potrivit sondajului INSCOOP, Armata era și atunci instituția în care românii au avut cel mai ridicat nivel de încredere, 64% dintre ei declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție.
Pe locul doi era Biserica, cu 55,2%, urmată respectiv de NATO cu 52,5% și Uniunea Europeana cu 51,4%. Pe următoarele locuri se aflau Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7%, Poliția cu 33,2% și Guvernul cu 12,6%.
Președinția, guvernul și parlamentul, la coada clasamentului
Președinția, la finalul ultimului mandat al lui Klaus Iohannis, are 29,8%, având o notorietate mai scăzută decât avea în timpul fostului președinte Traian Băsescu în 2013 (25,8%), după măsurile de austeritate luate în timpul crizei financiare. Ultimele instituții în clasament sunt Guvernul condus de Marcel Ciolacu, care are 19.4%, față de 34,8% cât avea în 2013 sub mandatul premierului Victor Ponta, în zece ani fiind schimbați 13 premieri de la multiple partide (cinci dintre aceștia au fost interimari), și Parlamentul României, cu 17,4% încredere (în 2013 avea 26,7%).
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, spune că încrederea în instituțiile politice este influențată de context, evoluţia fiind firească în contextul de securitate actual marcat de războiul din Ucraina și de crizele succesive (pandemie, criză economică, dificultăţi sociale, schimbări de guverne) care au erodat încrederea românilor.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, la comanda News.ro, datele fiind culese în perioada 23 octombrie - 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), dar și prin intermediul chestionarului, pe aproximativ 1.100 de persoane după categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.