Din datele înregistrate și publicate de către Administrația Națională de Meteorologie se constată că, în luna februarie, avem de-a face cu valori mult prea mari ținând cont că ne aflăm într-o lună de iarnă. Iar Elena Mateescu, directorul ANM, a anunțat că vom avea parte în continuare de surprize mari până la sfârșitul lunii.
Elena Mateescu, directorul ANM, a anunțat vineri că vom avea parte de fenomene meteo extreme în perioada următoare. În opinia sa, România va înregistra una dintre cele mai călduroase ierni din istoria ei.
Directorul ANM a explicat că această iarnă va fi „în top 10 cele mai călduroase ierni” din istoria țării noastre, deoarece decembrie, ianuarie și februarie au înregistrat valori și abateri termice pozitive mai mari de 1,9 – 2,2 grade.
Ne apropiem de echinocțiul de primăvară cu temperaturi mult prea ridicate pentru această perioadă
Echinopțiul are loc atunci când ziua este egală cu noaptea. Din acel moment începe primăvara astronomică în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică a Pământului, începe toamna astronomică. Echinocțiul de primăvară 2022 va avea loc pe 20 martie la ora 17:33, spun experții.
Elena Mateescu: „Cu siguranță va fi în top 10 cele mai călduroase ierni. Pentru că și luna Decembrie, Ianuarie și iată și Februarie, au înregistrat, la nivelul regimului de temperaturi medii lunare, valori și abateri termice pozitive mai mari de 1,9 - 2,2 grade, iată pentru luna Februarie, până în prezent.
Acest lucru este pus în evidență în contextul schimbărilor climatice care aduc fenomene meteo extreme, în fiecare lună, în fiecare an. Și practic vorbim de depășirea recordurilor care s-au înregistrat anterior, tocmai datorită creșterii temperaturii constante. Mai multă căldură în sistemul climatic, coroborat cu o cantitate mai mare de vapori de apă, înseamnă fenomene meteorologice mult mai intense, mai agresive”, a declarat expertul.
România trece prin cea mai caldă perioadă de 10 ani consecutivi
„Cu siguranță fiecare sezon, și ceea ce urmează pentru 2022, și ceea ce urmează în următorii ani, în condițiile în care, prin Acordul de la Paris s-a delimitat ca și țintă minimalizarea și reducerea temperaturii la 1,5 grade Celsius, dacă acest lucru nu va fi posibil, fenomenele și efectele vor fi ireversibile.
Astfel de lucruri se întâmplă în ultimii ani, mai ales deceniul 2011-2020, cel mai cald deceniu din istoria măsurătorilor meteorologice. Nici România nu face excepție. Perioada 2012-2021 a fost cea mai caldă perioadă de 10 ani consecutiv, din 1900 și până în prezent, și am văzut și la noi astfel de fenomene. Și cu cât vitezele sunt mai mari, mai ales în zonele mai joase de relief, în zonele de șes, cu atât fenomenele au un efect mai amplu”, a explicat directorul ANM, Elena Mateescu pentru Antena 3.