De ce pierdut Adrian Năstase bătălia cu Ion Iliescu. Ion Cristoiu explică

Adrian Nastase și Ion Iliescu

O carte care putea schimba Istoria. Așa crede un jurnalist cunoscut.

Adrian Năstase nu a citit o carte fundamentală, scrie pe blog jurnalistul Ion Cristoiu. Pe 1 februarie 2005, la Radio Actualități a fost transmis un reportaj de Vartan Arachelian. Cu ocazia lansării cărții "Generalul Revoluției cu piciorul în ghips". Scrisă de Dinu Săraru despre generalul Victor Atanasie Stănculescu. Lansarea, desfășurată la librăria Eminescu. A fost un eveniment marcant, cu participarea personalităților. Prezenți, Ion Cristoiu, Răzvan Theodorescu și Alex Mihai Stoenescu, alături de generali, jurnaliști și public numeros. Cu toate că nu toți invitații au citit cartea, interesul manifestat a fost evident. Mai ales că era Generalul care l-a condamnat pe Ceaușescu.

Atmosfera lansării a fost cordială, specifică evenimentelor de acest gen. Dar nu au lipsit nici momentele de polemică și dezbateri aprinse, caracteristice discuțiilor despre Revoluția din decembrie 1989. Ion Cristoiu a subliniat importanța cărții ca portret al lui Ion Iliescu, realizat de generalul de armată Victor Stănculescu. Evidențiind stilul politic al lui Iliescu și consecințele sale asupra scenei politice românești. Cristoiu a remarcat abilitatea lui Iliescu de a nu lua hotărâri categorice, adoptând o abordare flexibilă, care i-a asigurat supraviețuirea politică. Această caracterizare a fost considerată revelatoare pentru înțelegerea dinamicii politice din România post-revoluționară.

Adrian Năstase și fragment pe care nu l-a citit

Ion Cristoiu, intervenție la lansare: «Această carte este cel mai interesant portret al lui Ion Iliescu, făcut de generalul Stănculescu. O să vă citesc trei rânduri despre stilul lui Ion Iliescu şi veţi înţelege de ce Adrian Năstase, care n-a citit această carte, a pierdut bătălia din PSD.

Spune dl Victor Stănculescu despre Ion Iliescu al anilor’90:

A avut foarte multă grijă să nu fie categoric în luările de cuvînt, un tip care să ia hotărîri care să fie fără întoarcere, totdeauna hotărîrile lui aveau o marjă de mişcare, dreapta – stînga sau chiar înainte şi înapoi.

“Un stil extraordinar care explică supravieţuirea politică a acestui personaj care, repet, dacă l-ar fi cunoscut mai bine adversarii lui Ion Iliescu şi dacă această carte ar fi fost citită de Adrian Năstase, probabil şi-ar fi dat seama că acest stil de a nu lua hotărîri, de a nu se pronunţa nici odată, ci de a se pronunţa încetul cu încetul […] Generalul Stănculescu spune foarte frumos că, la început, după dec.’89, era aşa, nu înţelegeai exact ce vrea. Era vag, apoi şi mai puţin vag. Ca la un moment dat să spună …eu vreau să iau puterea şi să o deţin”, a concluzionat Ion Cristoiu.