Federația Rusă a făcut pasul următor în anexarea Mării de Azov: a închis strâmtoarea Kerci pentru traficul militar ucrainean, într-un balet de-a dreptul ciudat între dreptul mării – Convenția UNCLOS – și acordul pe care îl are (neratificat) cu Ucraina, ce presupune că Marea de Azov este o mare internă între cele două state. După anexarea Crimeei-ilegală și sancționată în Rezoluții succesive ale Adunării Generale a ONU - neobligatorii juridic, după construirea podului peste strâmtoarea Kerci, Rusia consideră că deține tot teritoriul de la ieșirea prin strântoare din Marea de Azov, în consecință orice transport trebuie să obțină acordul său pentru a tranzita „apele sale teritoriale”. Vezi și https://evz.ro/azov-pulsul-planetei.html .
În cursul zilei de duminică, trei nave militare ucrainene au încercat să pătrundă prin strâmtoarea Kerci, beneficiind de dreptul internațional și de acordul bilateral ruso-ucrainean care susține că Marea de Azov este una internă, deci una pe care pot naviga liber toate vasele celor două state, inclusiv cele militare, navigând între porturile proprii. Partea rusă a somat vasele, le-a interzis tranzitarea strâmtorilor, le-a șicanat, pentru ca în final să tragă, să rănească 3 marinari și să abordeze cele trei vase capturându-le. Un act de agresiune militară directă și fizică ce a aruncat în aer situația din Marea Neagră și pe cea dintre cele două state, deja aflate în conflict după anexarea Crimeii și agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei.
Reacția a fost dură și la nivel politic: președintele Petro Poroshenko a convocat Consiliul Suprem de Securitate și Apărare și a declarat legea marțială, echivalentul stării de război, pentru 60 de zile. Președintele a dat asigurări că nu vor fi afectate drepturile și libertățile individuale ale ucrainenilor, ca efect al prezentei abordări. Situația decretată de Consiliul Suprem de Apărare și Securitate trebuie ratificată astăzi în Parlament, prin vot al Radei Supreme, potrivit legii.
Impactul acțiunilor de ieri și din această noapte sunt majore. Este vorba despre un act de agresiune în apele internaționale(Marea Neagră) și în marea internă comună ruso-ucraineană (Marea de Azov). Deja situația este complicată în ceea ce privește traficul civil de mărfuri, Rusia alegând să facă acțiuni de „control” pe toate navele ce intrau și ieșeau din strâmtoarea Kerci, dar și pe vasele ucrainene ce ieșeau din porturile de la Marea de Azov, beneficiind de libertatea de mișcare în „marea comună” până la limita apelor teritoriale ucrainene. Aceste acțiuni, fără a bloca complet traficul prin strâmtoare, marcau deja dorința de anexare de facto a Mării de Azov. Dar principalul scop este unul profund economic.
Blocarea traficului prin Marea de Azov crează o problemă majoră Ucrainei, acolo unde principalul port ucrainean, Mariupol, este al doilea ca mărime și trafic de mărfuri al țării, după portul Odessa. Practic, prin toate porturile de la Marea de Azov, se blochează/întârzie traficul de mărfuri și sunt impuse Ucrainei costuri suplimentare. Este o sancțiune economică ce vine la momentul în care Ucraina se pregătește de anul electoral 2019, în care vom avea alegeri prezidențiale în luna martie și alegeri generale, parlamentare, în finalul anului.
Impactul unei blocade economice asupra porturilor ucrainene de la Marea de Azov va fi unul major pentru economia ucraineană. Iar pe această direcție, o prăbușire de natură economică chiar și numai cu câteva procente poate avea un impact major asupra rezultatului alegerilor, deși astăzi Rusia nu mai poate spera să vadă vreo coaliție pro-rusă instalându-se la Kiev. Chiar și la nivelul candidaților prezidențiali, atât Petro Poroshenko cât și Iulia Timoshenko sau oricare alt candidat ar reuși să câștige prezidențialele, vor fi limitați de puternica opoziție civică a Maidanului din piață care poate oricând lua cu asalt Parlamentul - Rada Supremă sau Președinția. Aici suma de combatanți, voluntari, militanți civici au forța să blocheze sau să schimbe orice tentativă de compromis inacceptabil sau reorientare strategică.
În plus, deja a fost votată, în prima lectură, legea de modificare a Constituției Ucrainei prin care este introdusă orientarea strategică în legea fundamentală. E vorba despre aspirația Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană și Alianța Nord Atlantică, ambele urmând să se regăsească consființite în Constituția statului vecin. E o formă de garanție privind ireversibilitatea drumului european și euro-atlantic al României.
Până atunci, reacțiile internaționale sunt unanime și vin să condamne Rusia lui Vladimir Putin pentru agresiunea directă asupra marinei ucrainene care opera pașnic. Faptul că a intervenit șicanarea vaselor militare ucrainene și tirurile directe, care au făcut și victime, a creat o situație de agresiune ce intră deja în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU, acolo unde, însă, Rusia deține drept de veto și va bloca orice rezoluție care-i este potrivnică. Calificarea internațională este, însă, clară.