Acord test în Siria: concesii unilaterale americane în favoarea lui Putin şi Bashar al Assa | PULSUL PLANETEI

După mai multe ore de așteptare de la încheierea unor negocieri care păreau să ducă la o nouă amânare, după multe pertractări post-negocieri – fapt ce arată dificultatea de a smulge un rezultat incert şi neclar - ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat american John Kerry au anunțat împreună, vineri noaptea, un acord în privința Siriei.

 Potrivit șefului diplomației americane, cele două puteri speră că planul agreat va aduce pacea în Siria și va reduce suferințele sirienilor. Kerry afirmă că SUA au făcut concesii majore doar pentru a curma suferinţa sirienilor, pentru a evita măcelul civililor creat de asaltul asupra Alep-ului – cel de-al doilea cel mai mare oraş din Siria – şi pentru a da o şansă păcii.

Scepticismul este evident din declaraţia lui Kerry, ca şi susţinerea că SUA a fost singura care a cedat, în timp ce Rusia a marcat, în contul propriu şi în contul lui Bashar al Assad, o victorie de etapă extrem de importantă: nu numai că Mosco va a revenit, după intervenţia în forţă din Siria, din septembrie anul trecut, atunci când şi-a securizat o zonă de interdicţie de acces aerian pe tot Estul Mediteranei, drept jucător în orientul Mijlociu, ieşind din izolarea de după anexarea Crimeii, dar mai mult, a reuşit să securizeze şi prezenţa la masa de negocieri a intermediarului său de pe teren, Bashar al Assad, nu numai a regimului allawit.

Într-adevăr, argumentul oferit public privind încheierea acordului a fost faptul că Rusia îl va convinge pe președintele sirian Bashar al-Assad să se așeze la masa negocierilor de pace. Un lucru care s-a şi petrecut, după ce Damascul a salutat acordul şi a anunţat respectarea condiţiei iniţiale de încetare a focului. Dealtfel, acordul a fost salutat de UE şi de mai multe cancelarii, fapt ce trădează deopotrivă oboseala războiului sirian dar şi nemulţumirea pentru această sursă de migranţi care afectează Europa.

Aranjamentul convenit de reprezentanții Moscovei și ai Washingtonului ar putea rezista însă doar dacă atât guvernul de la Damasc, cât și opoziția își îndeplinesc obligațiile, a mai declarat secretarul de stat. Condiţiile sunt dure şi stricte, deoarece încetarea focului trebuie să reziste măcar 7 zile între cele două componente majore ale războiului civil din Siria, timp care să permită ulterior unei forţe combinate ruso-americane – nu împreună, ci într-o formă de „împărţire a sarcinilor” – să elimine de pe teren Statul Islamic şi Frontul al Nusra, cel care era afiliat Al Qaeda, organizaţii considerate teroriste de către ONU.

Marea dilemă rămâne măsura în care forțele guvernamentale siriene allawite se abţin să desfăşoare trupe pe teren şi să efectueze operațiuni militare aeriene în anumite zone controlate de opoziție. Încetarea utilizării butoaielor cu explozivi și a bombardamentelor oarbe ar putea modifica natura conflictului, susține Kerry. Pe de altă parte, ies din spectrul atacurilor ruso-siriene organizaţiile diverse ale opoziţiei declarate unilateral de către Moscova, în funcţie de interese, organizaţii teroriste, pe care le atacau fără discernământ.

Pentru moment Statele Unite și Rusia fac apel la toate părțile în conflict să se angajeze la o încetare a ostilităților începând de la apusul soarelui, în data de 12 septembrie. Astfel, ar putea fi posibilă trimiterea de ajutoare umanitare în zone greu accesibile, inclusiv orașul Alep. În acest scop, toate forțele militare ar trebui să se retragă de pe un drum de acces către Alep. Întreg acordul ruso-american rămâne însă doar o simplă oportunitate de lansare a păcii, până la implementarea sa efectivă, a subliniat secretarul de stat american, încă profund sceptic privind acordul pe care Rusia l-a smuls după lungi pertractări, fără să cedeze măcar eliminarea lui Al Assad din administraţia allawită.

Singurele avantaje reale ale Washingtonului sunt realizarea încetării focului şi blocarea înaintării pe teren a trupelor loialiste ale lui Al Assad dar a şi ieşit din capcana de şah etern rusă care cerea separarea trupelor opoziţiei de cele ale organizaţiilor teroriste, acţiune pusă sub responsabilitatea americană de către Moscova. Mai mult, scepticismul guvernează acest acord de la Geneva, cel puţin de partea americană, mai ales că faza a treia a acordului, cea ulterioară, va fi şi mai complicată, respectiv negocierea încheierii conflictului cu Al Assad la masă. În plus, în acord intră numeroşi alţi jucători, între care Turcia, Arabia Saudită, Iran şi Qatar, fiecare responsabil pentru anumite categorii de forţe de opoziţie sau la putere de pe teren, motiv pentru care drumul spre pace se anunţă extrem de anevoios. Dealtfel, până la intrarea în vigoare a armistiţiului, aviaţia rusă a atacat deja sâmbătă seara zone din Nord de Idlib controlate de opoziţia siriană, în tentativa de a schimba situaţia de pe teren până la acord.