Pe 20 mai 2015 a început a patra misiune spaţială secretă a lui X-37B, un obiect misterios al americanilor, Department of Defense (Departamentul Apărării). Care este obiectivul acestei misiuni? Americanii declară că vor testa un nou sistem de propulsie. Să fie însă chiar aşa? Există multe alte ipoteze şi multe dubii – de la o bombă, la o misiune de spionaj sau de urmărire a sateliţilor, gata de a-i distruge în caz de “necesitate”.
Nu este nici prima dată şi desigur nu va fi nici ultima când americanii lansează un obiect misterios în spaţiu: de data asta obiectul, care se numeşte X-37B, a pornit pe 20 mai în a patra sa misiune lungă – o misiune fără echipaj uman la bord.
Până la ora actuală, X-37B a avut alte trei misiuni secrete: prima a debutat în aprilie 2010 şi s-a terminat în luna decembrie a aceluiaşi an; a două s-a desfăşurat din martie 2011 până în iunie 2012 iar a treia, încheiată recent, a durat 674 de zile. Ce anume au făcut aceste obiecte în spaţiu pe o perioadă aşa de îndelungată? Mister total! Este un fel de drone pentru spionaj? Foarte probabil! Sau altceva?
Să vedem în continuare câteva detalii legate de X-37B şi câteva ipoteze despre ce anume ar putea să facă în spaţiu. X-37B are o lungime de circa 8.8 metri şi o înălţime de doar 2.9 metri, având o deschidere a “aripilor” de 4.5 metri şi o greutate la lansare de doar 4990 kg. Pentru standardele actuale, este un obiect relativ mic, care nu poate duce în spaţiu un echipaj uman.
A fost lansat în spaţiu cu ajutorul unei rachete, însă va ateriza precum un avion normal. În spaţiu se va situa la o altitudine între circa 180 km şi 800 km (deci o altitudine joasă). Staţia Spaţială Internaţională (ISS) de exemplu se află la o altitudine de circa 350 km.
Militarii americani (Department of Defense) au declarat că obiectivul noii misiuni este de a testa un nou sistem de propulsie, pe de-o parte, şi noi materiale în spaţiu.
Nu toţi sunt însă convinşi că X-37B nu are şi alte obiective, secrete însă.
Care ar putea să fie acestea?
Ipoteza cea mai probabilă este legată de spionaj: X-37B ar putea să efectueze diverse activităţi de spionaj, precum şi testarea unor noi tehnologii şi aparate în această direcţie.
O altă ipoteză, ţinând cont că X-37B este suficient de mare pentru a ascunde un satelit în interior, este tocmai legată de lansarea unui satelit secret de-ndată ce X-37B s-ar află în orbită; această ipoteză, însă, nu este foarte probabilă, deoarece lansarea unui astfel de satelit ar fi văzută imediat de către toţi cei care au un minim de tehnologie spaţială. O idee la fel de năstruşnică este cea care îşi imaginează bombe de diverse tipuri la bordul vehicolului spaţial:
Acestea, susţin câţiva, ar putea să fie utilizate pentru a distruge sateliţii naţiunilor concurente (bombe neconvenţionale, care ar distruge sateliţii făcând însă să pară totul un accident sau un fenomen “natural”).
Rămâne un mister obiectivul celei de-a treia misiuni, cea care a durat aproape 2 ani de zile, timp în care X-37B s-a învârtit în spaţiu, în linişte, probabil spionând obiectivele de interes pentru SUA şi efectuând o serie de teste de materiale şi noi tehnologii. Imposibil de aflat care sunt acestea.
A patra misiune a început; probabil va verifica cu adevărat un nou sistem de propulsie pe bază de electricitate şi Xenon pentru deplasarea sateliţilor în spaţiu; acest nou sistem va ajuta în a avea un control al sateliţilor mai uşor şi mai rapid. Experţii sunt însă convinşi că acest test al sistemului de propulsie este doar o mică parte dintre obiectivele noii misiuni.
X-37B se va află deasupra noastră, la câteva sute de kilometri de Terra, şi va efectua o serie de teste şi operaţiuni de care nu avem nici o idee.
Putem însă să facem multe ipoteze; v-am prezentat doar o parte dintre aceste ipoteze. Evident, pentru cine are imaginaţie numărul acestor ipoteze poate să fie enorm!
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro