Era 29 martie 1984. Nicolae Ceauşescu dărâma Spitalul Brâncovenesc sub pretextul sistematizării Bucureştiului. Un mit urban din acea perioadă spune că Ceauşescu spera să „pună mâna” pe legendarul tezaur al Brâncovenilor.
Martorii spun că atunci când Nicolae Ceauşescu a vrut să demoleze Spitalul Brâncovenesc din Capitală, oamenii au protestat şi s-au pus în faţa buldozerelor, ţinându-se de mână. Dar nimic nu l-a oprit pe Ceauşescu, care şi-a dus la bun sfârşit proiectul.
Pentru toţi
În 1835, Safta Elisabeta Brâncoveanu, soţia marelui ban Grigore Brâncoveanu, începea construirea celui mai modern spital al acelor vremuri. Tot atunci, ea a săpat în marmură un blestem pentru toţi cei ce ar îndrăzni să se atingă de zidurile aşezământului construit pentru oamenii săraci. „În această placă se menţionează că cel care va îndrăzni să se atingă într-un fel de aşezământul spitalicesc ctitorit de Safta Brâncoveanu să fie ucis, să primească o pedeapsă chiar într-o zi de sărbătoare. Un blestem care pare să se fi împlinit, fiindcă Brâncovenescul a fost dărâmat în 1984 din ordinul lui Ceauşescu şi cinci ani mai târziu, în ziua de Crăciun, a fost executat", după cum relata pentru România TV, istoricul Dan Falcan.