Partidul Oamenilor Tineri (POT), condus de Anamaria Gavrilă, a trecut pragul electoral, fiind votat de peste 6% dintre români.
„Pentru noi este o onoare, din partea românilor, le mulţumim românilor din suflet. În primul şi în primul rând, slavă lui Hristos pentru tot ce ne-a dat şi pentru direcţia pe care o ia România”, a transmis preşedinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), după rezultatul exit-poll-urilor care arată că formaţiunea a depăşit pragul pentru a intra în Parlament.
„Eu, personal, voi alege în semn de recunoştinţă un post de trei zile cu apă şi îi invit pe colegii mei să mi se alăture. Este un semn de recunoştinţă pentru ce ni s-a dat. Mulţumim românilor că s-au trezit, că sunt lângă noi, le simţim puterea”, a declarat Anamaria Gavrilă.
POT îl susține pe Călin Georgescu
Partidul Oamenilor Tineri (POT), partid care îl susține la prezidențiale Călin Georgescu, este condus de deputata Anamaria Gavrilă și a intrat în cursa alegerilor parlamentare cu 149 de candidați. POT a fost înregistrat oficial în 2023 și a participat la alegerile locale din iunie 2024 cu următoarele rezultatele:
-zero mandate de consilieri județeni;
-11 mandate de consilieri locali;
-18 mandate de primar;
La alegerile europarlamentare nu a avut candidați.
Anamaria Gavrilă a fost aleasă deputat de Hunedoara, candidând pe listele AUR și face parte din grupul parlamentar de deputați neafiliați, după ce a părăsit grupul parlamentar AUR pe 21 septembrie 2021.
Alegeri parlamentare 2024
La alegerile parlamentare din 2024, în cursa pentru un loc în Parlamentul României s-au înscris 31 de partide și alianțe, dar și 19 organizații ale minorităților. În România, Camera Deputaţilor este formată din 332 deputaţi, iar Senatul-din 137 senatori.
Membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din votul național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții. Alianțele electorale trebuie să treacă un prag mai ridicat, respectiv, 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei partide, și 10% pentru alianțele cu mai multe partide.
Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de 1 senator la 168.000 de locuitori, iar pentru alegerea Camerei Deputaţilor de 1 deputat la 73.000 de locuitori. Mandatele rămase neocupate în urma alegerilor (voturi primite de partidele și alianțele politice care nu trec pragul electoral) sunt redistribuite la partidele care au reușit să intre în Parlament.
Calculele se fac în funcție de așa numitul coeficient electoral – numărul total de voturi valabil exprimate într-o circumscripție, împărțit la numărul de mandate atribuite acelei circumscripții.
Câți candidați au înscris partidele la alegerile parlamentare 2024
Partidul Social Democrat – 639;
Partidul S.O.S. România – 636;
Partidul National Liberal – 630;
Alianţa pentru Unirea Românilor – 621;
Forţa Dreptei – 619;
Uniunea Democrată Maghiară din România – 596;
Uniunea Salvaţi România – 589;
Partidul Social Democrat Independent – 477;
Partidul National Conservator Român – 435;
Partidul România în Acţiune – 424;
România Socialista – 333;
Partidul Social Democrat Unit – 329;
Alternativa pentru Demnitate Naţională – 294;
Reînnoim Proiectul European al României – 273;
Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi – 263;
Alianţa National Creştină – 244;
Patrioţii Poporului Român – 172;
Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 149;
Partidul Ecologist Român – 128;
Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 100;
Partidul Noua Românie – 73;
Liga Acţiunii Naţionale – 64;
Partidul Republican din România – 25;
Partidul Oamenilor Credincioşi – 14;
Partidul Verde – 10;
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 10;
Uniunea Geto-Dacilor – 8;
Partidul Patria – 7;
Partidul Dreptăţii – 4;
Partidul Pensionarilor Uniţi – 1;
Partidul Phralipe al Romilor – 1;
Lista cu candidații pentru Senat, AICI
Lista cu candidații pentru Camera Deputaților, AICI
Cele 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale înscrise la alegerile parlamentare 2024:
Asociaţia Macedonenilor din România;
Uniunea Elenă din România;
Uniunea Democrată Turcă din România;
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România;
Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.;
Uniunea Croaţilor din România;
Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România; Forumul Democrat al Germanilor din România;
Uniunea Polonezilor din România;
Uniunea Armenilor din România; Asociaţia Liga Albanezilor din România;
Uniunea Ucrainenilor din România;
Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România;
Uniunea Culturală a Rutenilor din România;
Uniunea Bulgară din Banat – România;
Uniunea Sârbilor din România;
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România;
Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”;
Forumul Cehilor din România.