Hunedoara a devenit dintr-un „târguşor” cu 7.000 de locuitori, câţi avea în 1948, un oraş de 70.000 de suflete la finele anilor '60.
Comuniştii l-au extins dezvoltând combinatul siderurgic de aici. Români aduşi din toate colţurile ţării erau angajaţi ori în oţelării, ori în minele de fier de lângă Hunedoara. Festivismele de 23 de august erau, aşadar, obligatorii. Ajuns la 65 de ani, Constantin Găină îşi aminteşte că programul unei zile de 23 august era mai mereu acelaşi: dimineaţa defilare, după-amiaza picnic „la pădure” (la pădurea Chizid – monument al naturii), seara bătăi între unii care pierdeau numărul berilor consumate.
„Când eram la şcoală ne scoteau la defilare şi pe 1 mai. Apoi au mai păstrat doar defilările de 23 august. Dimineaţa, pe la şapte sau opt, ne adunam pe secţie în combinat, apoi ne mergeam în oraş şi aşteptam şi câte două – trei ore să ne vină rândul să trecem prin faţa tribunei oficiale, ocupată cu directori de întreprinderi şi lideri locali ai PCR. Defilările de 23 august erau cu toată recuzita necesară: care alegorice, steaguri, pancarte pe care siderurgiştii hunedoreni îşi exprimau "dragostea" pentru partidul unic şi conducătorul său”.
În a doua parte a anilor ’80 nu s-a mai defilat la Hunedoara. Lumea era sătulă de pâinea primită pe cartelă, laptele pentru care trebuia să stai la coadă de la 3 dimineaţa şi curentul electric furnizat doar câte două – trei ore, seara.
A rămas doar serbarea câmpenească de la Pădurea Chizid. Aici atmosfera era mai relaxată. Pe o scenă mică erau aduse formaţii şi ansambluri folclorice. Numele partidului nu mai era pomenit deloc. Asta cu toate că la serbare mai veneau şi secretari de partid, care renunţau la cravată şi se aşezau pe câte-o pătură, la o vorbă cu oamenii simpli.
Berea şi micii se vindeau în cantităţi industriale, aşa că ziua de 23 august era mult-aşteptată de hunedoreni. Copiii aveau şi ei de unde alege între două feluri de îngheţată (cu cacao sau vanilie) şi vedeau acadele în mai multe forme decât de obicei. Vata pe băţ era şi ea o apariţie rară pe parcursul anului, dar făcea parte din "meniul" zilei de 23 august. Trenuleţul pe şine cu un traseu circular lung de aproape un kilometru era şi el pus în funcţiune, doar pe 1 mai şi 23 august.