Decizia Curții Constituționale (CCR) de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă pentru Cotroceni continuă să fie în atenția publică și să genereze reacții în rândurile românilor. De la comunciarea deciziei finale a CCR în legătură cu Diana Șoșoacă, douăzeci de organizații neguvernamentale, printre care se numără ActiveWatch, APADOR-CH și Expert Forum, au exprimat, printr-o scrisoare publică, nemulțumirea lor față de excluderea „arbitrară” a unui candidat al opoziției din competiția electorală. Acestea consideră că eliminarea candidatului reprezintă o încălcare a principiilor democratice și cer autorităților să asigure un proces electoral echitabil și transparent.
ONG-uri din România protestează față de decizia Curții Constituționale
Centrul de Resurse pentru Participare Publică a criticat dur decizia Curții Constituționale, considerând că aceasta subminează fundamentele sistemului democratic din România. Potrivit comunicatului transmis, această hotărâre ridică îngrijorări majore cu privire la respectarea principiilor democratice și la integritatea procesului electoral.
Organizația și-a exprimat dezaprobarea față de decizia Curții, subliniind că astfel de acțiuni nu sunt caracteristice unei democrații consolidate. În nicio altă țară democratică stabilă nu se întâlnește practica eliminării unui candidat, indiferent de orientarea sa politică, prin măsuri de acest fel, ceea ce face ca hotărârea să fie considerată un precedent periculos pentru viața politică românească.
„CCR a adăugat la lege”
Organizațiile neguvernamentale amintesc că, pe 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă, într-o decizie strânsă, adoptată cu cinci voturi „pentru” și două „contra”, în contextul în care doi dintre judecătorii CCR au lipsit de la ședință. Hotărârea a stârnit controverse, mai ales din cauza absențelor și a diferenței mici de voturi, ceea ce a dus la îndoieli cu privire la legitimitatea procesului.
„În motivarea deciziei, CCR face o lungă argumentaţie filosofică pentru a ajunge la concluzia că 'elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale', şi că 'examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de Curtea Constituţională'.
Curtea numeşte aceste criterii noi, adăugate de ea însăşi la lege, 'constituţionalitatea candidaturii'. Iar pentru a verifica aceste noi criterii, Curtea decide să analizeze 'conduita' şi declaraţiile publice ale candidatei", se mai arată în document.
Decizia CCR, „derapaj grav pe calea iliberalismului”
Semnatarii scrisorii deschise subliniază că hotărârea Curții Constituționale reprezintă o „premieră extrem de îngrijorătoare” în România, fiind considerată un pericol pentru democrație. Ei argumentează că într-un stat democratic, orice competiție politică trebuie să fie decisă prin votul cetățenilor, nu prin excluderea unor candidați prin proceduri legale. În același timp, ONG-urile atrag atenția că Diana Șoșoacă nu este singurul candidat care a exprimat, de-a lungul timpului, opinii politice considerate antidemocratice sau anti-europene.
Criticând argumentele Curții, organizațiile apreciază că decizia CCR este „un derapaj grav pe calea iliberalismului”, întrucât instanța ar trebui să se limiteze la evaluarea respectării criteriilor de eligibilitate pentru candidați și la soluționarea contestațiilor electorale. În scrisoare se menționează că nu ar fi de competența CCR să emită judecăți de natură morală bazate pe declarațiile publice ale unui candidat, atâta timp cât acesta îndeplinește cerințele legale. ONG-urile consideră că prin această decizie, cinci judecători își arogă un drept exclusiv de a evalua cine merită sau nu să fie președinte, independent de opțiunea alegătorilor.
„Nu susţinem opiniile politice ale candidatei Diana Şoşoacă. Dimpotrivă, condamnăm ferm declaraţiile de sorginte fascistă făcute şi teoriile conspiraţiei pe care aceasta le promovează în spaţiul public. Există organisme şi instanţe care pot sancţiona astfel de declaraţii şi acţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare, care trebuie aplicată respectând principiile statului de drept şi drepturi fundamentale, cum ar fi cel la libertatea de exprimare. Credem ferm că orice cetăţean poate propune inclusiv schimbarea Constituţiei, dacă o astfel de propunere se încadrează în limitele prevăzute de articolele 150-152 din legea fundamentală. O astfel de propunere poate fi dezbătută şi poate trece prin filtrul votului Parlamentului şi al votului popular", menţionează sursa citată.