1994, anul marii deconspirări a securiștilor în EVZ. Acum 20 de ani, sute de informatori ai serviciilor secrete au fost scoși la lumină în paginile „Evenimentului zilei”

La începutul lui aprilie 1994, Dan Andronic și Mirel Curea au publicat în „Evenimentul zilei” liste întregi cu informatori și rezidenți ai serviciilor secrete, infi ltrați în diferite instituții din România. Astăzi, opinia publică așteaptă să afl e cine este candidatul la Președinție care a lucrat în serviciile secrete, potrivit celor spuse de președintele Traian Băsescu.

Documentele publicate în exclusivitate de „Evenimentul zilei” în urmă cu 20 de ani nu au fost niciodată în mod serios contestate. Informațiile au cutremurat întreaga opinie publică din România.

Dezvăluirile, o premieră la acea vreme în publicistica din România, au fost anunţate discret, în prima pagină a ediției din 11 aprilie, 1994. Apoi, timp de mai bine de o lună a urmat un veritabil tsumani. Mulţi cetăţeni, care şi-au văzut numele pe liste au încercat să se dezvinovăţească, serviciile de informaţii au declanşat anchete interne pentru a afla cum s-au scurs informaţiile, cititorii „Evenimentului zilei” s-au înghesuit la chioşcuri şi tirajul ziarului a crescut considerabil. Aceste dezvăluiri au fost comentate și citate în cărți pe tema serviciilor secrete, în unele cazuri și după 15 ani de la publicarea listelor.

Repercusiuni în serviciile secrete

Mulţi ofiţeri din sistemul de siguranță națională de la acea vreme au fost trecuţi în rezervă, pe motiv că ei ar fi livrat documentele jurnaliştilor. Șefii securiștilor au lansat scenarii care încercau să compromită sau să minimalizeze dezvăluirile din „Evenimentul zilei”. Au lansat acuzații de trădare la adresa celor care au fost neglijenţi cu listele şi la adresa celor care le-au confirmat. Misterul nu s-a lămurit nici după peste douăzeci de ani. Astăzi, cu puțin timp înainte de campania electorală pentru prezidențiale, opinia publică din România așteaptă izbucnirea unui nou scandal pe tema „acoperiților” serviciilor secrete din instituțiile românești. Președintele Traian Băsescu a dezvăluit că unul dintre candidații la Președinție a uitat să-și treacă în CV că a lucrat, sau mai lucrează încă, într- un serviciu secret. O veritabilă bombă cu ceas.

Ofițer acoperit la Cotroceni?

Președintele Traian Băsescu a declarat, acum câteva zile, că unul din candidații la Președinția României este ofițer acoperit. Șeful statului i-a cerut respectivului candidat să facă publică această informație sau o va face el. „Am obligația să o spun, am obligația să o fac. Există o lege care interzice serviciilor să își facă cunoscute rețelele, ofițerii acoperiți, ofițerii descoperiți etc., dar când discutăm despre funcția de președinte al României, nu poți să nu informezi”, a spus Băsescu. Evenimentul zilei a arătat însă că, potrivit actualei legislații, este extrem de dificil să faci public numele unui ofițer acoperit.

Unii experți consultați de EVZ, printre care fostul șef al SIE, Cătălin Harnagea, au apreciat că șeful statului riscă să încalce prevederi din Codul Penal, dacă va divulga numele unui ofițer acoperit. Declarațiile lui Traian Băsescu au provocat reacția tuturor candidaților la Președinție, care au negat că ar fi ofițeri sub acoperire și au cerut ca fie șeful statului, fie comisiile parlamentare de control a SRI și SIE, să lămurească situația. „E evident că Băsescu nu se referea la mine”, a susținut premierul Ponta.

Prima listă publicată de EVZ: 29 de salariați ai Ministerului Finanțelor

În 1994, primele dezvăluiri publicate în „Evenimentul zilei” se refereau la angajații Ministerului de Finanțe. Reproducem cele mai importante pasaje din articolul de la acea vreme:

„După cum am anunțat, de astăzi începem publicarea unor documente care vor avea un impact considerabil asupra opiniei publice. Documentele pe care le vom prezenta se află în posesia noastră de mai mult timp, publicarea lor fiind rezultatul unui îndelung proces de verificare a autenticității. Cu atât mai mult cu cât acestea provin de la fosta Direcție a II-a din cadrul Departamentului Securității Statului.

Direcția a II-a reprezenta, în structura DSS, compartimentul ce avea drept atribuții asigurarea cunoașterii informative a fiecărui obiectiv economic, prevenirea scurgerii de date și informații secrete din obiectivele economice, a sabotajelor și producerii de catastrofe. Fiecare obiectiv economic era asigurat, în funcție de importanță și mărime, cu unul sau mai mulți ofițeri de securitate. Aceștia aveau și sarcina de a acorda avizul persoanelor care se deplasau în exterior în interes de serviciu. Totodată ofițerii de securitate din sectoarele economice luau măsuri de cunoaștere informativă a activității de protocol și încheierea unor contracte economice, delimitau sectoarele de activitate care înmagazinau date cu caracter secret și luau măsuri de limitare a accesului la aceste date.

Sintagmele «cunoașterea informatică a fiecărui obiectiv economic» precum și «prevenirea scurgerii de date» ascundeau de fapt un mecanism bine pus la punct de exploatare și valorificare a informațiilor pe care ofițerul de obiectiv le obținea de la «informatorul recrutat».

Mecanismul obținerii acestor date era simplu. După ce ofițerul de obiectiv realiza «recrutarea» unui individ, primea de la acesta din urmă «note informative» fie «periodic», fie «ori de câte ori era cazul». Aceste note informative cuprindeau, în general, date despre fapte, gesturi, atitudini ale colegilor de serviciu, rudelor, prietenilor, vecinilor etc., pe care îi avea informatorul. Notele informative erau predate ofițerului de obiectiv fie la biroul acestuia din incinta obiectivului economic, fie în cadrul unor întâlniri realizate în case conspirative. Etapele descrise mai sus odată parcurse se materializau în deschiderea unui dosar de urmărire informativă (D.U.I) împotriva celui «urmărit».

Astăzi, începem publicarea seriilor de documente aflate în posesia noastră, cu o primă listă de 29 de persoane salariate în Ministerul Finanțelor, care constituiau rețeaua informativă. De această rețea se ocupa mr. Sârbu Dănuț, avansat după evenimentele din decembrie 1989 la gradul de colonel. Cele 29 de persoane care constituiau rețeaua informativă din Ministerul Finanțelor erau împărțite în trei categorii: informatori (celula de bază a unei rețele informative), colaboratori (cu po sibilități de penetrare mai reduse) și membrii PCR. Pentru aceștia din urmă recrutarea se făcea numai cu aprobarea primsecretarului de partid.”

DAN ANDRONIC MIREL CUREA”

0RA 7,30- 10,10. În urma publicării listelor cu informatorii Securității, „Ev. zilei” s-a vândut ca pâinea caldă în fața Băncii Naționale

Informatorii Ilie Făniciu și Aritina Niculescu au fost recunoscuți de funcționarul Gheorghe Popescu.

Azi dimineață, începând cu ora 07.30, reporterii „Evenimentului zilei” au pândit cu nerăbdare în fața Băncii Naționale a României primele reacții la publicarea listelor de informatori ai Securității în numărul nostru de azi. Doi dintre amploiați urcau cu voioșie treptele instituției cu ziarul de pe care abia se uscase cerneala. Apoi, a început să sosească la BN grosul funcționarilor. Țigănușii care vând jurnalul la suprapreț își instalaseră „taberele” chiar în fața celor patru intrări și nu mai pridideau cu vânzarea „bulinei”. Abordând câțiva dintre angajații BNR, am încercat să culegem scurte declarații la cald.

Gheorghe Popescu, funcționar al Băncii Naționale, a ținut să precizeze: „Cred că e bine ca toată lumea să-i cunoască. N-am citit atent materialul, dar mi-au sărit în ochi două nume dragi: Ilie Făniciu (nume conspirativ „Faur” n.r.) care mi-a fost șef și Aritina Niculescu. Cred că va ieși scandal!”

Un alt funcționar între două vârste ne-a întrerupt brusc dialogul: „Să vă fie rușine. Sunt lucruri vechi. N-am avut de ales, ce știți voi. Cred că azi nici nu se va putea lucra din cauza voastră. Și, vă rog să nu mai fotografiați, sunt persoană publică pot pretinde 1000 de dolari de poză”. Pe scurt, cu excepția a doi-trei funcționari, toți cei intervievați de noi Au fost de acord cu publicarea listelor.

Una peste alta, în așteptarea guvernatorului Mugur Isărescu, am putut culege și o primă reacție a portarilor: „Voi vă vindeți ziarul și noi ne pierdem pâinea”.

Și, într-adevăr, jurnalul s-a vândut ca păinea caldă.

RĂZVAN MATEESCU RENE PÂRȘAN

Vă prezentăm o nouă serie de documente conținând Rețeaua de informatori în Direcția Generală a Vămilor

Vă putem informa, de asemenea, că publicarea acestui document a stârnit o întreagă furtună în SRI, fiind ordonate de conducerea acestui serviciu de informații mai multe anchete pentru depistarea surselor noastre.

MIREL CUREA DAN ANDRONIC