Un audit al Ministerului de Finanţe arată că mai puţin de un sfert din cei care au cerut restituirea fostelor proprietăţi şi-au primit drepturile.
Guvernul Ungureanu a finalizat, în primăvara anului 2012, o misiune de audit la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Oficial, controlul a fost solicitat de către preşedintele ANRP, Daniela Danielescu, cea care a înlocuit-o pe Crinuţa Dumitrean, în octombrie 2011. Scandalul de la această instituţie a apărut însă în august 2011, când vicepreşedintele ANRP Remus Baciu a fost arestat de către DNA sub acuzaţia de trafic de influenţă. 20.754 de dosare zac în arhivă
Nu mai puţin de 50.538 de dosare cu cereri de restituire a unor foste proprietăţi naţionalizate şi revendicate în baza legii 10/2001 au fost depuse între 2006 şi 2011 la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), arată un audit al ministerului de Finanţe, finalizat în perioada guvernului Ungureanu. Dintre acestea, în doar 12.614 dosare s-a luat o decizie. Practic, aceştia sunt puţinii fericiţi care au primit despăgubiri prin Fondul Proprietatea.
Alte 17.170 de dosare au fost luate "în lucru", dar 15.442 erau încă nerezolvate la momentul finalizării auditului. Numai 1.728 au fost rezolvate. Un număr de 20.754 de dosare din arhivă, strânse între 2006 şi 2012, au rămas nerepartizate. Raportul echipei de audit arată criteriile dubioase prin care unele dosare au fost "rezolvate", în timp ce altele zac în arhiva haotică a ANRP. Fumătorii au prioritate
Pe parcursul anilor au existat mai multe modalităţi de selectare a ordinii dosarelor, abia în 2008 fiind luată decizia ca ele să fie analizate în ordinea depunerii la ANRP. Dar au existat diferite modalităţi de a ocoli această decizie, prin stabilirea unor excepţii. Aceeaşi situaţie şi la acordarea despăgubirilor, unde s-a stabilit că anumite cazuri medicale au prioritate.
Problema a fost că nu se defineau clar aceste cazuri medicale. De exemplu, "caz special" a fost cel al unui "fost fumător şi consumator de etanol". De obicei, aceste cazuri erau stabilite pe baza unei simple adeverinţe de la medicul de familie. Prudent, vicepreşedintele ANRP care ar fi trebuit să aprobe "cazurile speciale" nu şi-a pus semnătura pe vreun document.
Raportul de audit mai arată că aceste cazuri medicale "speciale" au beneficiat nu doar de emiterea cu prioritate a titlului de plată, dar şi de plata efectivă cu prioritate. Potrivit auditorilor, aceste plăţi nu trebuia efectuate prioritar, ci în ordinea cronologică, în funcţie de bugetul ANRP.
Auditul Finanţelor arată că şi Regia Autonomă a Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RAAPPS) a profitat de haosul de la ANRP pentru a muta banii contribuabililor dintr-un buzunar în altul. Regia încasa o chirie de circa 3.000 de euro pentru diferite servicii la sediul pus la dispoziţia acestei instituţii de stat, iar auditul sugerează că, de fapt, aceste servicii erau inexistente. În plus, RAAPPS închiria maşini celor de la ANRP la un tarif de 4 lei/ km. În Bucureşti, tariful taxiurilor este de sub 1,5 lei/km. Dacă ANRP ar fi avut propriul parc auto şi şoferi, ar fi cheltuit circa 0,6 lei/km, susţine raportul celor de la Finanţe. În plus, auditorii sugerează că ar fi trebuit să se verifice mai atent distanţele pe care şoferii RAAPPS susţin că i-ar fi parcurs lucrând pentru ANRP, în condiţiile în care, oricum aceste maşini depăşeau normativul zilnic de 100 de kilometri. Cine s-a îmbogăţit la conducerea ANRP?
ANRP a schimbat trei şefi într-un an. Un vicepreşedinte a ajuns în arest
Timp de aproape şase ani, ANRP a fost dominată de către vicepreşedintele Remus Baciu (dreapta), un personaj care a fost consilier în guvernul Năstase, a fost pus de Tăriceanu, în 2005, vicepreşedinte la ANRP, iar guvernul Boc l-a menţinut până când a fost arestat în august 2011.
Interesanta carieră a lui Baciu l-a mai adus pe acesta în poziţiile de şef al Corpului de Control al Prefecturii Capitalei (în 2001) şi de consilier al ministrului Sănătăţii Daniela Bartoş.
În 2009, guvernul Boc a numit-o în funcţia de preÂşedinte al ANRP pe
În 12 octombrie 2010, (CEDO) a emis o hotărâre pilot în care acordă statului român un termen de 18 luni pentru a lua "măsurile necesare care să garanteze protecţia efectivă a drepturilor enunţate de articolul 6 din Convenţie şi de articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei în cauzele privind restituirea proprietăţilor. Urmare a unor chestiuni procedurale, decizia CEDO a intrat în vigoare la trei luni de la pronunţare, aşa că ultimatumul expiră la mijlocul acestei veri.
Scandalul a izbucnit, previzibil, în ultimul ceas, când fostul ministru de Finanţe, Bogdan Drăgoi, a anunţat că statul are de restituit circa 2,5 miliarde de euro, iar valoarea despăgubirilor ar trebui plafonată la 15% din valoarea reală.
"Atâta timp cât unora le-ai dat 100%, altora să le dai 15% nu merge juridic, dincolo de concepţia mea sau cea a PSD-ului (...) Este o idee chiar mai la stânga decat PSD-ul", declara, la 19 aprilie, pentru Hotnews, preşedintele PSD, Victor Ponta, pe atunci în opoziţie. Între timp, Ponta a ajuns premier, iar guvernul pe care-l conduce nu a anunţat nici un fel de proiect în legătură cu despăgubirile acordate foştilor proprietari.
În mai, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a cerut CEDO o amânare pe nouă luni a hotărârii pilot. Deocamdată, guvernul nu a primit nici un răspuns. 2,5 miliarde de euro, valoarea despăgubirilor care trebuie plătite de statul român către foştii proprietari Citiţi şi:
- Este nevoie de Fondul Proprietatea 2
- CONTROVERSELE RESTITUIRILOR. Culisele unei decizii în valoare de 16 miliarde de euro
- EXCLUSIV. Şefa ANRP, Dorina Danielescu: Se lucrează la un soft pentru a se urmări şi grăbi retrocedările