Brăila a fost ultimul judeţ deszăpezit din România. În timp ce zeci de comune erau sub nămeţi, utilajele Primăriei făceau curat pe strada preşedintelui CJ, Gheorghe Bunea Stancu (PSD). El este unul dintre cei mai bogaţi politicieni din România.
Strada Rahova din Brăila, unde este vila preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea –Stancu (PSD), a fost una din ţintele principale ale echipajelor locale de deszăpezire. Brăila a fost ultimul judeţ care a anunţat, ieri, că drumurile au fost deblocate.
Jandarmii salvatori
Jandarmii din Brăila, ajutaţi de colegii lor din Bacău, au distribuit, în cursul zilei de sâmbătă, 1.600 de conserve, 1.600 de pâini şi 1.600 litri de apă în comunele Măraşu şi Frecăţei din Insula Mare a Brăilei.
Totul a început pe 28 ianuarie, când două utilaje grele - un buldoexcavator şi o basculantă - erau trimise să dea zăpada pe strada Rahova. Două zile mai târziu, autorităţile locale anunţau că în judeţul Brăila erau izolate în continuare 53 de localităţi.
În tot acest timp, Bunea Stancu era în staţiunea Solden (Austria), la ski. Pe 31 ianuarie, când s-a întors, în prezenţa ministrului Apărării, Mircea Duşa, el a jignit o jurnalistă de la postul B1 TV. "Puneţi mâna şi citiţi cum se ajunge preşedinte de CJ", a reacţionat Buna-Stancu.
El este unul dintre cei mai bogaţi şi controversaţi baroni PSD: deţine trei case de locuit şi un spaţiu comercial în Brăila şi are în conturi aproximativ 400.000 de euro. Soţia acestuia, Tanţa, este educatoare la Grădiniţa 48, şi a avut un venit anual de 21.708 de lei.
Cea mai mare parte din avere o are băgată în afaceri profitabile. Politicianul controlează grupul de firme Bursagrirom SA (comerţ de cereale), unde deţine 62,5% din acţiuni. Prin intermediul acestei societăţi, Bunea Stancu controlează firmele Concivia (construcţii), Istru (restaurante) şi Hercule (operator de servicii portuare).
După ce Concivia a câştigat cinci contracte cu CJ Brăila, inspectorii ANI au sesizat DNA în cazul lui Bunea-Stancu. Politicianul este trimis în judecată pentru corupţie. Procurorii DNA susţin că a strâns bani negri pentru campania electorală, din 2009, a lui Mircea Geaonă.