Împreună cu agentul secret Marinov Zikolov, militarul ar fi „vândut” Kievului, sub supraveghere contrainformativă, şi hărţi ale unor unităţi militare folosite de americani.

Plutonierul Floricel Achim a primit certificat ORNISS, de acces la informaţii clasificate, pe 6 octombrie 2006, în timp ce era monitorizat de Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia de Informaţii a Armatei. Achim era sub supraveghere din 2005, pentru că vindea documente secrete de stat bulgarului Marinov Zikolov - până în 2000 ataşat militar al Am ba sa dei Bulgariei la Bucureşti. Despre acesta din urmă, SRI a precizat doar că este „agent de informaţii al unui serviciu special străin”.

Oficialii de la Sofia au anunţat că Marinov Zikolov nu lucrează pentru nicio instituţie oficială din Bulgaria. Surse judiciare susţin că acesta n-ar fi nici agent bulgar, nici ucrainean. Cu toate acestea, în documentele aflate pe masa judecătorilor se arată că „Zikolov a declarat că era în relaţii de prietenie cu un reprezentant al Ucrainei la Bucureşti, care i-a spus că este interesat de informaţii militare, pentru care plăteau 800-1.000 de dolari. (...) Predarea propriu-zisă a documentelor de către inculpatul Achim se făcea în format electronic, prin întâlniri în locuri publice, în Bucureşti, în zona 1 Mai şi în zona Stadionului Naţional”.

Ieri, în parlamentul de la Kiev, care decidea demiterea ministrul de externe pro-occidental Volodimir Ogrâzko, din cauza procesului pierdut de Ucraina la Haga în favoarea României, un parlamentar din tabăra pro-rusă a lui Vladimir Ianukovici anunţa că ataşatul militar al Ucrainei la Bucureşti a fost luni expulzat. Inna Bogoslovskia, din Partidul Regiunilor, este citată de agenţia ucraineană ProUA, care afirmă că militarul ucrainean a fost declarat şi persona non grata. Diplomaţiile române şi ucrainene au refuzat să facă orice comentariu oficial în legătură cu scandalul de spionaj de la Bucureşti.

Reţeaua ucraineană, dezinformată

Potrivit unor surse EVZ, numele diplomatului ucrainean declarat persona non grata pe teritoriul României este Anatoli Yatseniuk, ataşat naval şi de a părare la Ambasada Ucrainei din Bucureşti.

Aceleaşi surse susţin că ofiţerii Direcţiei de Contrainformaţii şi Securitate Militară (contraspionajul militar) împreună cu cei ai SRI au monitorizat reţeaua de spionaj ucraineană, dezinformând-o şi permiţând scurgeri controlate de informaţii. Această metodă clasică de contraspionaj a permis supravegherea operativă a membrilor reţelei şi intoxicarea dozată a lor. În plus, a devoalat mecanismul de culegere a informaţiilor pe teritoriul României şi metodele secrete de comunicare. Sursele EVZ au confirmat că formarea reţelei de spionaj poartă amprenta Glavnoye Upravlenie Razvedki (GUR - spionajul militar ucrainean).

Documente vândute vrac

Potrivit documentelor aflate pe masa judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, care au dispus arestarea celor doi, Floricel Achim i-ar fi vândut lui Marinov Zikolov, cel care l-a recrutat, timp de aproape opt ani, adică din 2001, documente secrete de stat, pe care le-a copiat „la întâmplare, la vrac”, cu un memory-stick, dintr-un computer de la serviciu. Şi asta, în condiţiile în care Divizia 1 Infanterie „Dacica”, unde lucra Achim, are în subordine Unitatea de Paraşutişti de la Buzău, Poligonul din Babadag - unde s-au antrenat, alături de români, sute de militari americani -, iar brigăzile acestei divizii participă la misiuni în Irak şi Afganistan.

Anchetatorii verifică şi alte persoane din cadrul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”. „Acestea riscă să fie găsite vinovate de neglijenţă în serviciu, deoarece subofiţerul Achim ar fi avut acces la mai multe informaţii decât îi erau necesare pentru desfăşurarea muncii sale”, au completat surse judiciare.

După gratii, pentru a evita orice transmitere de informaţii Potrivit SRI, atât Achim, cât şi bulgarul care „l-a recrutat în culegerea şi transmiterea de informaţii (...) către cadre de informaţii străine” au fost monitorizaţi încă din 2005. Ministerul Apărării a completat că „situaţia” s-a aflat sub controlul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA). „DGIA a stabilit şi desfăşurat măsuri de limitare a prejudiciilor aduse prin divulgarea unor documente cu caracter militar, a căror diseminare neautorizată este de natură să pună în pericol securitatea naţională şi apărarea ţării”, arată MAp.

Poziţia ministerului intră însă oarecum în contradicţie cu cea a magistraţilor, care arată că „arestarea celor doi este necesară pentru a evita orice transmitere de informaţii pe care inculpaţii ar mai deţine-o”.

Deşi Achim şi-a recunoscut faptele, susţinând că a vândut acele documente militare clasificate din cauza situaţiei financiare precare, iar Zikolov a precizat că a colaborat cu autorităţile române, judecătorii consideră că ambii au acţionat „calificat, luându-şi măsuri de precauţie pentru a nu fi prinşi, schimbând locurile de întâlnire şi folosind diverse trucuri pentru predarea memory-stick- ului cu informaţiile sustrase”.

Militarul acuzat de trădare prin transmitere de secrete şi spionul bulgar riscă, în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi, până la 25 de ani de închisoare. ACCES LA INFORMAŢII NATO Militari din „Dacica”, în Kosovo, Irak şi Afganistan

Divizia 1 Infanterie „Dacica”, unde lucra subofiţerul Floricel Achim, face parte din Statul Major al Forţelor Terestre. În subordinea acestei divizii se regăsesc mai multe brigăzi importante prin faptul că au participat la misiuni importante, sub „stindardul” NATO. Astfel, în coordonarea Diviziei 1 „Dacica” se regăsesc Brigada de paraşutişti de la Buzău, Brigada 1 Mecanizată şi Brigada Artilerie Mixtă din Focşani, dar şi poligoanele de la Smârdan şi Babadag (ultimul folosit pentru antrenament şi de militari americani), Brigada 1 Craiova, Brigada Vânători de Munte Braşov, Brigada de Apărare NBC Piteşti.

Începând cu luna august 2005, subunităţi din Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” Braşov au participat la misiuni de menţinere a păcii în teatrele de operaţiuni din Kosovo, sub comanda şi controlul operaţional al TASK FORCE WEST „AQUILA”. De asemenea, batalioane din cadrul Diviziei 1 au misiuni în Irak şi Afganistan.

IMPAS Ucraina-NATO: o relaţie complicată Relaţiile NATO-Ucraina se află în impas, atât din cauza autorităţilor de la Kiev, care nu au făcut progrese la capitolul reforme, cât şi a unor membri ai Alianţei, inclusiv Germania şi Franţa, care se opun aderării Ucrainei. Reuniunea Comisiei NATO-Ucraina, care a avut loc la sfârşitul lui februarie, la Cracovia, nu a adus noutăţi, iar analiştii nu aşteaptă prea multe nici de la summitul aniversar al NATO din luna aprilie.

Cea mai importantă asigurare pentru Kiev a venit la summitul NATO de la Bucureşti, din 2008, când liderii Alianţei au declarat că Ucraina va deveni membru al NATO. Pe fondul opoziţiei Moscovei, NATO a evitat să acorde Kievului Planul de Acţiune pentru Aderare, care precedă aderarea. În decembrie 2008 însă, Bruxelles-ul a decis iniţierea unui nou format de cooperare cu Ucraina prin aşa-numitele Programe Naţionale Anuale. SEMNE DE ÎNTREBARE Interes sau transparenţă fără precedent? Modul în care autorităţile române au făcut publice informaţiile din dosarul de spionaj care-i vizează pe Floricel Achim şi pe agentul bulgar Marinov Zikolov - cauză în care sunt vizate infracţiuni la securitatea naţională - ridică mai multe semne de întrebare: 1. De ce un spion „versat” ca Marinov Zikolov şi-a recunoscut fapta în faţa judecătorilor Curţii de Apel, completând spăşit că a colaborat cu aut orităţile române?

2. Cum se face că procurorii Parchetului General au dat publicităţii filmul capturării lui Achim şi cel al percheziţiei făcute în locuinţa lui Zikolov, din sectorul 1 al Capitalei? 3. Cum de anchetatorii, instanţa sau oficiali ai unor servicii de informaţii im plicate în anchetă nu s-au ferit să facă declaraţii publice despre un dosar cla sificat drept unul „de securitate naţio nală”?

4. Există vreo legătură între scandalul de spionaj de la Bucureşti şi atacul opoziţiei pro-ruse din Ucraina împotriva ministrului de externe Volodimir Ogrâzko, unul dintre cei doi miniştri din tabăra preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko, cel de-al doilea fiind chiar ministrul apărării Iuri Ehanurov, în subordinea căruia se află ataşatul militar expulzat?

Citiţi şi: CĂLIN HERA: Marile puteri joacă şah la Bucureşti. Cine mută spionul?