Victoria lui Donald Trump, care a câștigat împotriva întregii prese, a întregului sistem politico-financiar american, a sondajelor, ba chiar și a unei părți importante din Partidul Republican, repetă la o scară mai mare cutremurul de la Brexit, din luna iunie, când britanicii au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană
Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite, având împotriva sa întregul sistem politico-financiar american, așa-numitul „Establishment”. Inclusiv o bună parte a conducerii Partidului Republican. Cu numai câteva ore înainte de deschiderea secțiilor de votare, toate sondajele, fără excepție, o declarau câștigătoare pe Hillary Clinton, cu diferențe variind între 2 și 6%. Wall Street credita șansele unei victorii a candidatei democrate la 90%. Toată presa „mainstrem” americană (cu excepția Fox News) și mondială o susținea pe Clinton și afirma că o eventuală victorie a lui Trump ar fi o catastrofă pentru America și pentru întreaga lume. În plus, fosta secretară de stat tocmai fusese exonerată pentru a doua oară de FBI, ceea ce se presupunea că i-a dat un nou avânt electoral, exact în momentul votului. Rezultatul - o victorie zdrobitoare a lui Trump, astfel încât Hillary Clinton a fost nevoită să-și recunoască înfrângerea cu mult înainte ca numărătoarea să se fi încheiat.
Modelul Brexit
Situația seamănă până la detaliu cu cea de la referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE, din luna iunie. Aproape că se poate vorbi de un model comportamental. Și atunci, politicienii, presa și casele de sondare a opiniei publice s-au compromis iremediabil, prognozând o victorie a taberei pro-europene și amenințând că asupra Regatului Unit se va abate apocalipsa, dacă totuși ar vota pentru ieșire.
Și atunci, și acum, clasa politică, presa și sondajele au refuzat să țină seama de realitate, distorsionând-o grav în funcție de propriile interese. Or, aceasta nu a făcut decât să accentueze sentimentele de nemulțumire, să producă o și puternică mobilizare în tabăra „desconsiderată”.
Un sondaj Reuters / Ipsos, realizat la urne, de data aceasta mult mai științific (eșantion de 10.600 de persoane, marjă de eroare sub 1%), oferă explicația sociologică a victoriei lui Trump: a fost o adevărată „Revoluție americană” a oamenilor de rând.
Motivele revoluției
Iată, sintetic, motivele acestei „insurecții”:
- 75% dintre cei intervievați au afirmat că „America are nevoie de un lider mai puternic pentru a lua țara înapoi de la cei bogați și tari”;
- 72% dintre subiecți consideră că „economia Americii este manipulată în avantajul celor bogați și puternici”;
- 68% sunt convinși că „partidelor tradiționale nu le pasă de oameni ca mine”;
- 76% cred că „presa ‘mainstream’ este mai interesată să câștige bani decât să spună adevărul”;
- 57% dintre alegători au declarat că „din ce în ce mai mult, nu mă mai identific cu ceea ce a devenit acum America”;
- 54% dintre votanți au afirmat că „este din ce în ce mai greu pentru cineva ca mine să prospere în America”. Aceste procente uriașe explică victoria zdrobitoare a lui Donald Trump în alegerile americane.
Discursul împăciuitor al președintelui Trump
„A venit vremea să pan- săm rănile discordiei. Le spun democraților și republicanilor că este vremea să fim împreună, ca un popor unit”, a spus Donald Trump în discursul său victorios.
Tonul abordat este în mod evident total diferit de cel abordat în campanie, urmărind să mai risipească din îngrijorările produse de victoria sa. „Promit să fiu președintele tuturor americanilor”, a spus Trump, vădit emoționat, adăugând un mesaj special pentru masa de alegători „tăcuți”, cărora le datorează victoria: „Bărbații uitați și femeile uitate din această țară nu vor mai fi uitați de acum înainte”.
Este evident că noului președinte nu-i displace deloc ideea alegerii sale pe valul unei „revoluții pașnice”. De pe scena din New York, unde a suit alături de întreaga sa familie și de vicepreședintele Mike Pence, Donald Trump a declarat că a fost adus la Casa Albă nu de o campanie electorală, ci de „o mișcare”, care îi cuprinde pe „toți oamenii, de diferite condiții și categorii”.
Noul președinte al Statelor Unite nu a uitat să transmită un mesaj de liniștire și comunității internaționale, mai ales partenerilor Americii: „Ne vom înțelege cu toate națiunile care vor dori să se înțeleagă cu noi. Vom trata cu corectitudine pe toată lumea. Vom căuta ceea ce avem în comun, parteneriatul, și nu conflictul.”
În același spirit împăciuitor, Trump a vorbit foarte galant despre rivala sa, Hillary Clinton, deși aceasta refuzase inițial să-i recunoască victoria. Trump a spus despre Clinton că a muncit din greu, vreme de ani de zile, lucru pentru care merită „o profundă recunoștință”.
De menționat că numeroasa asistență a reacționat cu respect atunci când Trump a pomenit numele oponentei, deși cei doi au avut ciocniri crâncene în campania electorală abia încheiată
Femeile au votat în mod egal pentru cei doi candidați
Una dintre marile surprize ale votului de miercuri a fost procentul impresionant de femei care l-au votat pe Trump, foarte apropiat de cel al lui Hillary Clinton, în condițiile în care perspectiva de a avea prima femeie președinte la Casa Albă ar fi trebuit să electrizeze acest segment social. Cu atât mai mult cu cât Clinton a apăsat puternic pe pedala feministă.
Concluzia este că excesul de feminism a avut exact rezultatul invers al celui scontat. Potrivit sondajului Reuters / Ipsos, citat mai sus, circa 49% dintre femei au votat-o pe Hillary Clinton, prima femeie propusă la preşedinţie de unul din cele două mari partide, în timp ce 47% l-au susţinut pe Trump.
Printre femeile cu vârste între 18 și 34 ani, circa 55% au votat pentru Clinton, iar 38% pentru Trump. În 2012, 62% dintre tinerele femei l-au sprijinit pe Obama, iar 36% pe Romney, candidatul republican de atunci.
Votanţii albi, mai ales bărbaţii din zonele rurale, s-au îndreptat în număr record spre Trump. În rândul electoratului alb, Trump a obţinut 56% din voturi, iar Clinton doar 39%. În mediul rural, dominaţia sa a fost chiar de 27 de puncte.
Obama l-a felicitat pe Trump și l-a invitat la Casa Albă
Președintele american Barack Obama, care, împreună cu soția sa, Michelle, s-a implicat personal în campania electorală a lui Hillary Clinton, l-a sunat la telefon miercuri pe Donald Trump pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegerile prezidențiale și l-a invitat la Casa Albă, se arată într- un comunicat de presă al administrației prezidențiale de la Washington, citat de Reuters. Potrivit sursei citate, președintele încă în exercițiu și-a exprimat „admirația față de campania solidă pe care (Donald Trump) a desfășurat-o în întreaga țară”. „Președintele l-a invitat pe președintele ales să se întâlnească la Casa Albă, joi, 10 noiembrie, pentru a pune la punct planul de tranziție asupra căruia echipa sa lucrează de aproape un an. Asigurarea unei tranziții armonioase a puterii este una dintre prioritățile pe care președintele le-a identificat la începutul anului, iar întâlnirea cu președinte ales este următoarea etapă’’, se mai menționează comunicatul citat.
Reuniune de urgență a miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene
Ministrul de Externe german a anunțat miercuri că duminică va avea loc la Bruxelles o reuniune a șefilor diplomațiilor din Uniunea Europeană, ca urmare a victoriei surpriză a lui Donald Trump. „Ministrul de externe (Frank-Walter) Steinmeier salută organizarea, duminică, a unei reuniuni a miniștrilor de Externe din Uniunea Europeană’’ în urma scrutinului din Statele Unite, a declarat diplomația germană pentru AFP, în contextul în care luni la Bruxelles este oricum prevăzută reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE. Anterior, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, declarase că Uniunea Europeană „va continua să lucreze împreună” cu Statele Unite ale Americii, după victoria candidatului republican Donald Trump în alegerile prezidențiale din 8 noiembrie. „Legăturile dintre UE și SUA sunt mai profunde decât orice schimbare politică”, a scris, într-un mesaj pe Twitter, Federica Mogherini, primul oficial european care a reacționat după victoria lui Donald Trump.
Rusia se bucură, Europa este năucită după alegerile din America
Cancelariile interna ționale au reacționa diferit față de victoria lui Donald Trump. Cancelarul german Angela Merkel s-a oferit „să colaboreze îndeaproape” cu noul președinte, dar a adăugat că în campania acestuia au apărut „confruntări foarte greu de suportat”. Liderul de la Kremlim a fost printre primii care l-au salutat pe viitorul președinte american și a spus că Rusia „este gata și vrea să restabilească complet relațiile deteriorate cu SUA”. Premierul norvegian, Erna Solberg, a numit SUA „cel mai apropiat aliat”, adăugând: „Vrem să continuăm această cooperare bună”. Premierul israelian l-a numit pe Trump „un adevărat prieten al Ierusalimului”, iar premierul japonez Shinzo Abe a vorbit despre „un om de afaceri de succes cu un talent extraordinar”.
Mai sceptic, președintele francez Francois Hollande spune că „victoria lui Trump deschide o perioadă de incertitudine”, iar ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, crede că victoria lui Donald Trump înseamnă că „lucrurile vor fi complicate, nimic nu va fi mai ușor”. Șeful diplomației britanice, Boris Johnson, a declarat că abia așteaptă să lucreze cu administrația Trump pentru stabilitate globală și prosperitate, după ce anterior spusese că se mai gândește dacă va vizita New York-ul „de teamă că s-ar putea întâlni cu Donald Trump”. Theresa May, în schimb, a amintit relațiile speciale dintre Marea Britanie și SUA, valorile comune și a afirmat că cele două țări „vor rămâne parteneri și aliați apropiați în apărare, securitate și comerț”.
Vicecancelarul german, Sigmar Gabriel, social-democrat, a fost mai dur și l-a caractrerizat pe Trump ca fiind „un pionier al noii mișcării autoritariene și șoviniste internaționale”. Și premierul canadian, De notat că președintele mexican Enrique Pena Nieto nu l-a felicitat pe Trump pentur victorie, i-a felicitat pe americani pentru procesul electoral și i-a amintit noului președinte că Mexicul „este gata să coopereze pentru o relație bilateral bună”.
Victoria lui Trump face posibilă victoria Frontului Național în Franța
Clasa politică și presa franceză s-au trezit azi dimineață oarecum mahmure. Nimeni, în afara de Frontul Național și Marine Le Pen, n-a pariat pe victoria lui Donald Trump. Președintele Hollande făcea chiar o greșeală politică aseară cu o declarație mai mult decât clară în favoarea lui Hilary Clinton.
De altfel, așa cum a dezvăluit RTL, Palatul Elysee pregătise o singură scrisoare de felicitare, și aceasta îi era adresată lui Hillary Clinton.
Franța este de altfel una dintre țările în care «politiquement correct» este împins până la limita cenzurii. Un fel de unanimitate între oameni politici și jurnalisti, blocați într-un discurs anacronic, creează în fapt premizele unui «reloaded» al surprizei americane la prezidențialele franceze de anul viitor.
Încă din momentul anunțării rezultatelor pe rețelele de socializare a apărut avertismentul privind o mutație esențială pe scena franceză. Eventuala victorie a Marinei Le Pen la prezidențialele din primăvara viitoare nu mai pare atât de imposibilă.
De asemenea, discursul franc, radical pare să se fi eliberat, iar natura campaniei electorale se va schimba. Primul semn: declarația lui Nicolas Sarkozy, candidat la primarele republicane și până în prezent depășit în sondaje de Alain Juppé. Victoria lui Donald Trump, plină de învățăminte, pare să fie în avantajul fostului președinte francez, până acum acuzat de derapaje naționaliste.
Devine din ce în ce mai probabil un tur doi între Nicolas Sarkozy și Marine Le Pen, adică între dreapta extremă și extrema dreaptă.