Capitala Ungariei, cu cele nouă poduri peste Dunăre, a fost inclusă de UNESCO în patrimoniul universal, pentru frumuseţea acestora şi splendoarea monumentelor din citadelă.

Budapesta are 14 poduri rutiere, dintre care nouă leagă ambele maluri, oraşul nou de cel vechi, Buda de Pesta. Alte cinci poduri duc pe insule. Celor care vin pentru prima dată în Budapesta, recomandarea obligatorie este să facă un tur de oraş, noaptea.

Felinarele străzilor sunt aprinse, palatele uriaşe strălucesc în lumina policandrelor de cristal, iar în faţa lor, călcaţi şi scobiţi în uniforme roşii, valeţii aşteaptă oaspeţii hotelurilor de lux. În unele, preţul unei camere poate avea, în euro, mai mult de trei zerouri. Nimic însă nu egalează frumuseţea podurilor peste Dunăre, iluminate feeric pe timp de noapte.

Podurile budapestane au început să fie construite abia cu un secol şi jumătate în urmă. Au fost date pe mâna celor mai mari artişti ai epocii, astfel că au rezultat minuni arhitectonice în faţa cărora orice alt calificativ păleşte. „În anul 1976, traseul podurilor dunărene din Budapesta a fost inclus în patrimoniul UNESCO. Dunărea cea monumentală despică în două metropola cu două milioane de locuitori: Buda, cu munţi şi văi, şi Pesta, de şes. Cine a avut prilejul să vadă această panoramă cu luminile ei de seară ştie de ce“, întăreşte Ştefan Horvath, patronul unei agenţii de turism din capitala maghiară.

Cel mai nou pod peste Dună re a fost dat în folosinţă în octombrie. Se numeşte Megyeri şi face parte din autostrada M0, cea care ocoleşte capitala Ungariei. Cu o lungime de 1.861 de metri, monumentul a devenit cel mai lung pod peste porţiunea maghiară a fluviului. Are şase benzi de circulaţie, câte trei pe fiecare sens, trotuar şi un velodrom care se conectează la EuroVelo 6 (Nantes-Constanţa). Emblema Budapestei

Podul cu lanţuri este de departe simbolul inegalabil al Budapestei. Ungurii spun că este cel mai frumos pod din Europa. E primul pod de piatră construit în aval de Viena, pe Dunăre. În urmă cu două secole, cele două oraşe, Buda şi Pesta, erau legate de un pod pe bărci care asigura comerţul între cele două maluri ale Dunării.

De aceea, construcţia Podului cu lanţuri a apărut ca o necesitate. Are o lungime de 202 metri, a fost făcut între anii 1841 şi 1849 de arhitecţii britanici William şi Adam Clark, şi continuă pe malul drept al Dunării cu celebrul Tunel, lung de 371 de metri care traversează Dealul Cetăţii. Lumea credea că acesta a fost amenajat pentru ca în caz de furtună podul să se poată „strânge“, relatează o legendă locală.

Numele podului, Lanc hid (Podul cu lanţuri), se trage de la faptul că arhitectura sa e sprijinită pe două piloane - arcuri de triumf prin care trec lanţurile. „Podul a stârnit un mare interes în Europa, pentru că era opera unui artist celebru. La inaugurare, sculptorul care a împodobit podul, printre altele, cu statuile a patru lei uriaşi, care păzesc intrările pe pod, câte doi, a promis că se sinucide dacă cineva ar putea găsi un cusur lucrării lui. Se spune că o cucoană i-a reproşat că leii lui nu au limbă. Artistul i-a replicat: Aveţi pisică acasă? Ea are limbă şi atunci când nu i-o vedeţi. Dacă băgaţi mâna în gura leilor mei, veţi vedea că şi ei au limbă. Într-adevăr, leii sunt sculptaţi până în cele mai mici detalii. Totuşi, de supărare că i s-a adus acest reproş, artistul s-a aruncat în apele Dunării“, povesteşte Horvath.

"Dunărea cea monumentală despică în două metropola cu două milioane de locuitori: Buda, cu munţi şi văi, şi Pesta, de şes. Cine a avut prilejul să vadă această panoramă cu luminile ei de seară ştie de ce oraşul a fost inclus în patrimoniul UNESCO." - Ştefan Horvath, patron de agenţie de turism Artiştii, la loc de cinste

Al doilea pod budapestan a fost dat în folosinţă în 1876. Este Podul Margareta sau Margit, care leagă ambele maluri ale Dunării de insula omonimă, considerată „paradisul spa“ al capitalei Ungariei, cu cele peste 30 de piscine cu apă termală ale sale. Podul este opera francezului Emile Gouin.

Podul Arpad era, până astă-toamnă, cel mai lung pod budapestan (980 m), având totodată şi cea mai mare capacitate (câte trei benzi pe fiecare sens), plus trotuar şi staţie de tramvai de acces în Muzeul Aquincum. A fost construit în 1950, dar traficul intens a deteriorat relativ rapid structura sa, în anii ’80 necesitând o renovare. Cu această ocazie, traiectoria sa a fost uşor modificată în urma descoperirii arheologice realizate pe malul drept al Dunării: rămăşiţele localităţii romane Aquincum. Vizitarea acestui muzeu este gratuită.

Podul Libertăţii a fost construit între 1894 şi 1896, ca o replică la Podul cu lanţuri, cu o tehnologie total diferită, printr-o structură metalică. Podul Petofi, construit în 1933, este factor important în sistematizarea oraşului, realizând o legătură importantă cu Universitatea Tehnică.

Podul Elisabeta, construit între 1897 şi 1903 pe baza proiectelor arhitecţilor Czekelius Albert şi Kherndl Antal, a fost podul cu lanţuri cu cea mai mare deschidere din lume, record pe care-l deţinea până în anul 1929. În 1945, armata germană a distrus toate podurile budapestane, iar acesta a fost singurul care nu a putut fi refăcut, în locul lui construindu-se un nou pod, având structura pe cabluri, proiectat de Sávoy Pál. Acesta a fost inaugurat în 1964.

Croazieră citadină pe Dunăre

Cei 14 kilometri de Dunăre pe sub podurile budapestane Arpad şi Lagymanyos formează cel mai vizitat traseu turistic din oraş. Traseul lasă pe mal Palatul Artelor, Academia de Ştiinţe Ungară (construită în 1825 în stil Neorenaissance), Piaţa Roosevelt.

Traseul de două ore cu un vas de croazieră luxos costă 27 de euro de persoană. În preţ este inclusă o cină festivă, la lumina lumânărilor, cu specialităţi culinare ungureşti: două feluri calde şi alte peste 25 reci, deserturi care includ celebrul tort Doboş şi marţipan (n.r. - în Budapesta se găsesc două muzee dedicate acestor dulciuri), şampanie şi vin de Tokay la discreţie.

TURISM Ofertă: o noapte în plus

După succesul campaniei „Budapest Winter Invasion“ din iarna trecută, la îndemnul Oficiului de Turism al Ungariei, mai mult de 170 de hoteluri din jurul Budapestei oferă o noapte cadou (2+3 sau 3+4). Oferta este valabilă până pe 31 martie. Camera la un hotel de trei stele costă 50 de euro pe noapte. În oraş sunt şi „particulari“ care închiriază apartamente contra 20-30 de euro pe noapte.

O masă în doi la un restaurant ajunge la 30 de euro, iar cei mai puţin pretenţioşi pot gusta gulaşul cu paprika în restaurantele mai mici şi mai ieftine. La Budapesta se ajunge cu avionul (200 de euro), cu trenul, autocarul (70 de euro) sau cu autoturismul personal. Din Szeged începe autostrada care te duce în nici două ore în capitală. Cei care aleg ultima variantă trebuie să aibă grijă unde îşi lasă maşina. În fiecare parcare se află automate de la care se cumpără tichete de parcare. Parcarea este gratuită numai între orele 18.00 şi 8.00. CURIOZITĂŢI

Cele 200 de peşteri peste care se întinde Budapesta NUMELE. Localitatea se numeşte Budapesta din anul 1873, când s-au unit oraşele Buda şi Pesta.

CLĂDIRI. Sunt 237 de monumente istorice, 223 de muzee şi galerii, 35 de teatre, 90 de cinematografe, două opere, 12 săli de concerte şi aproape 200 de localuri.

APE TERMALE. Ungaria deţine al doilea zăcământ de ape termale din lume, iar Budapesta este unica metropolă şi capitală din lume în care sunt active mai mult de 80 de izvoare şi fântâni termale. Sunt 50 de băi termale alimentate de ele. Printre acestea, o baie turcească păstrată în stare originală, veche de 400 de ani.

LABIRINT. Oraşul a fost construit deasupra unui labirint natural format din peste 200 de peşteri cunoscute. Patru dintre ele au fost deschise pentru public. Una e chiar sub Palatul Regal, un labirint de 10 km care oferea refugiu Statului Major în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A doua, tot în centrul oraşului, este Peştera Sfântului Ivan, care găzduieşte o biserică. Celelalte două peşteri deschise publicului sunt Pálvölgyi (peşteră de stalactite şi stalagmite) şi peştera terapeutică din Szemlı-hegy. PREMIERĂ. În Budapesta se găseşte prima cale ferată subterană a continentului, care leagă de 113 ani Centrul Istoric (Belváros) cu parcul oraşului (Városliget).

• Muzeul din Aquincum, castrul civic şi militar care datează din epoca romană (2.000 de ani) cu pietrele sale cioplite, picturile murale şi orga din antichitate, cu cele două amfiteatre, vilele cu ornamente din mozaic, băile militarilor;
• Biserica parohială din Centrul Istoric, din Piaţa 15 Martie, este prima din oraş. Unicitatea ei constă în faptul că în interior pot fi descoperite urmele tuturor stilurilor arhitecturale, de la roman până la clasic;
• Muzeul Naţional Maghiar reprezintă cea mai frumoasă realizare a arhitecturii clasice maghiare şi expune vestigii ale istoriei poporului maghiar din epoca primitivă până în zilele noastre;
• Cel mai somptuos edificiu al Ungariei este clădirea parlamentului, în Piaţa Kossuth Lajos. Are 100 de metri înălţime şi o faţadă lungă de 120 de metri. Aici se păstrează Sfânta Coroană şi însemnele de încoronare. Ele pot fi vizitate în grupuri sub îndrumarea ghizilor locali;
• Bulevardul Andrassy înşiră pe ambele sale părţi palate din secolele XIX-XX, adevărate capodopere de arhitectură;
• Muzeul de Artă, care adăposteşte lucrări de Bellini, Dürer, El Greco, Goya, Leonardo da Vinci, Rembrandt, Rubens, Tiziano, Velasquez etc.