Cine este activista Zuzana Čaputová, viitoarea preşedinte a Slovaciei şi de ce este comparată cu Macron

Cine este activista Zuzana Čaputová, viitoarea preşedinte a Slovaciei şi de ce este comparată cu Macron

Este liberală şi o activistă pro-europeană care a apărut din neant. Se poate spune că profilul său era cunoscut doar pe plan regional iar partidul său, Slovacia Progresistă, exista de câteva săptămâni. Este comparată cu Macron pentru victoria sa bruscă deşi era o anonimă, exact ca preşedintele Franţei, la fel de necunoscut când a intrat în campania electorală, fără partid, fără experiență, dar a ajuns în plutonul favoriților foarte repede.

Zuzana Čaputová va deveni pe 15 iunie prima femeie-preşedinte a Slovaciei. Ea a câştigat, sâmbătă, turul doi de scrutin cu un scor confortabil de 58% faţă de 42% cât a avut reprezentatul Partidului social democrat.

Acum un an, ea era puţin cunoscută, iar partidul său, Slovacia Progresistă, exista de câteva săptămâni. Şi nici măcar nu este reprezentat în Parlamentul ţării. Alegerile legislative au loc abia anul viitor. În primul tur, Čaputová deja câştigase cu 40% contra 18% cât avusese adversarul său din turul 2.

Apărarea mediului 

Ne puteți urmări și pe Google News

Până acum, Zuzana Čaputová, 45 de ani, era avocat şi activistă ecologistă dar şi în lupta anticorupţie. Ea a primit chiar premiul Goldman, un fel de premiu Nobel care recompensează personalităţile care se angajează în lupta pentru salvarea mediului înconjurător. Un CV destul de  rar întâlnit la un şef de Stat.

Premiul Goldman l-a primit pentru că a dus la bun sfârşit o campanie pentru blocarea instalării unui mare depozit cu scopuri neclare, la Pezinok, pe o suprafaţă cât 12 terenuri de fotbal. În 2013, Curtea Supremă slovacă a dat dreptate locuitorilor din Pezinok şi a anulat permisul de construire a depozitului, titrează goldmanprize

Liberală într-o regiune neliberală

Cazul ei a determinat Curtea Europeană de Justiţie să stabilească reguli de consultare deschise în cazul proiectelor de urbanism care pot afecta mediul înconjurător. ’’Povestea micului orăşel slovac  a avut un impact internaţional important’’, s-a mândrit Zuzana Čaputová. Candidat al unui partid în mod deschis liberal , ea a apărat în timpul campaniei sale, în afara protecţiei mediului, dreptul la avort, drepturile Lgbt (un copil va trăi ’’mai bine cu doi îndrăgostiţi de acelaşi sex’’, decât într-un orfelinat, spune ea) şi o profundă reformă a Justiţiei având în vedere că Slovacia este cuprinsă de mari afaceri ciudate şi cazuri de corupţie.

Scandaluri

Un profil atipic vis-à-vis de vecinii săi unguri şi polonezi, unde democraţia ’’neliberală’’ prosperă. Să privim apoi Austria, condusă de o coaliţie dintre conservatori şi extrema dreaptă. Trebuie spus că în Slovacia neliberalismul a fost reprezentat de către Partidul social-democrat aflat la putere, câştigător şi la ultimele alegeri din 2016. Robert Fico, liderul său istoric, de trei ori prim-ministru, a trebuit să demisioneze anul trecut, după asasinarea unui jurnalist şi a soţiei sale, cel care trebuia să înceapă o anchetă privind legăturile dintre personalităţile politice şi mafia italiană.

Neexperimentată, dar charismatică

Acest asasinat a scos zeci de mii de de slovaci în stradă, inclusiv pe Zuzana Čaputová. Ea spue că tocmai aceste evenimente au convins-o să-şi depună candidatura la preşedinţia ţării. Membră a organizaţiei Enviromental Law Alliance Worldwide, ei îi place de asemenea desenul, baschetul, drumeţiile şi înotul. Vorbeşte fluent engleza  şi regretă că a uitat rusa pe care doreşte să şi-o reamintească. Ea este divorţată, mamă a două fiice adolescente. Prietenul ei este muzician şi fotograf.

Oratoare charismatică, dar neexperimentată în politică şi domeniile apărării şi securităţii,  Zuzana Čaputová recunoaşte lipsa ei de experienţă. ’’Va trebui să mă bazez pe consilierii mei pentru a aborda aceste subiecte’’, declară ea.

Ca o concluzie: este foarte important faptul că, încă o femeie după Kolinda Grabar-Kitarovici - preşedinta Croaţiei, a spart gheaţa intrând cu succes pe un teritoriu aproape de neatins al bărbaţilor. Cel de preşedinte de Stat.