Mişcarea Alianţa pentru o Românie Curată şi-a lansat platforma on-line, într-un demers de limitare a corupţiei construit în jurul ideii că o bună guvernare presupune buni cetăţeni. EVZ este partener media în proiect.
Sediul Grupului pentru Dialog Social s-a dovedit neîncăpător, ieri, la lansarea Alianţei pentru o Românie Curată. Iniţiativa, care orbitează în jurul platformei on-line romaniacurata.ro, are ca scop supravegherea modului în care statul gestionează fondurile publice. Pentru ca demersul de transparentizare a guvernării să nu se transforme, din start, într-o sperietoare, Alina Mungiu Pippidi şi Cătălin Tolontan, două dintre figurile publice asociate proiectului, au explicat asistenţei care sunt principiile de bază ale platformei.
Concluzia? Dacă puteţi furniza informaţii despre nereguli în gestionarea banului public sau în funcţionarea instituţiilor statului (şpăgi, licitaţii aranjate, contracte cu dedicaţie pentru clientela politică), aveţi la dispoziţie site-ul romaniacurata.ro.
"Nu trebuie să ne mai temem decât de ceea ce nu facem noi. Ăsta este răul cel mai mare. România Curată este un apel deschis adresat tuturor. Noi vom oferi prin această pagină modalităţi de a supraveghea statul şi proceduri prin care se pot expune anumite comportamente. Această presiune multiplicată la un nivel foarte mare e singurul lucru care poate să creeze un anumit tip de oameni în administraţie. Încercăm să construim o comunitate, iar pariul este responsabilizarea administraţiei", a declarat Alina Mungiu Pippidi.
"Nu suntem fanatici"
"Am obosit să fim conduşi de oameni care ne fac să ne fie ruşine pentru ceea ce credem sau ceea ce suntem. Printre altele, ne fac să părem fanatici şi nu suntem fanatici. În 19 ani de presă am observat că cel puţin jumătate din investigaţiile la care am participat sau pe care le-am citit au pornit din surse anonime. În fiecare dimineaţă, mailul meu arată ca un zid al plângerii. Multe din poveşti se verifică şi ele pun o presiune pe cei care încearcă ascunderea acestor lucruri. Marele câştig al acestui site este faptul că încă o instituţie - cea a încrederii că se poate face ceva în România - capătă o adresă concretă. Această adresă sper să fie romaniacurata. ro", a completat Tolontan.
În cadrul lansării, organizatorii au prezentat şi un top al bunei guvernări, care va fi urmat în viitor şi de alte clasamente, precum topul celor mai stupide legi şi ordonanţe sau topul celei mai mari discrepanţe dintre funcţia publică ocupată de cineva şi CV-ul acelei persoane. În ierarhia făcută publică ieri, care s-a construit pe baza monitorizării gradului de transparenţă a ministerelor aflate în subordinea Palatului Victoria, nimeni nu a obţinut punctaj maxim, iar Economia şi Finanţele au reuşit chiar performanţa de a încheia topul cu zero puncte. ANALIZĂ "ROMÂNIA CURATĂ"
Cum "au îngropat" edilii banii bucureştenilor
O analiză realizată de Grupul pentru Dialog Social (GDS), în cadrul platformei civice "Alianţa pentru o Românie Curată", încearcă să arate unde s-au scurs sute de milioane de lei din banii bucureştenilor în ultimii ani. Astfel, potrivit studiilor de caz din secţiunea "Pe urma banului public", în mandatul lui Sorin Oprescu, Primăria Bucureşti ar fi cheltuit mai bine de 130 de milioane de euro doar pe studii de consultanţă şi de fezabilitate pentru instalare de semafoare şi marcaje rutiere, dar şi pentru reabilitarea străzilor, din 2009 până în prezent. "Aceste lucrări au fost câştigate de câteva firme, omniprezente pe străzile Bucureştiului, care s-au îmbogăţit de pe urma contractelor cu statul".
Analiştii susţin că, potrivit site-ului de licitaţii publice, Primăria Capitalei a acordat de la începutul anului trecut şi până acum aproape 570 de milioane de lei pentru consultanţă, reparaţii şi întreţinere a infrastructurii şi instalarea de marcaje rutiere, prin intermediul Administraţiei Străzilor Bucureşti (ASR), condusă de Alina Roman. Astfel, sumele cheltuite de ASR ar fi crescut de patru ori în luna octombrie a acestui an, faţă de începutul lui 2009.
Potrivit celor de la GDS, primăria condusă de Sorin Oprescu ar fi cheltuit aproape 12 milioane de lei pentru consultanţă şi studii de fezabilitate, iar alte peste 530 de milioane de lei ar fi fost cheltuite pentru proiectare şi reabilitarea infrastructurii.
Semnalizatoare rutiere "de lux"
În plus, Administraţia Străzilor a investit aproape 30 de milioane de euro pentru montarea de semnalizatoare rutiere. Banii au mers pe servicii de consultanţă, proiectare şi întreţinere, instalarea de limitatoare de viteză cu semnalizare verticală, dar şi pentru executarea unor sisteme de creştere a gradului de siguranţă a cetăţeanului.
"Banii din bugetul Primăriei Capitalei alocaţi pentru indicatoare rutiere au ajuns în buzunarul a patru firme. Este vorba despre SC UTI International, SC Tehnologica Radion, SC Search Corporation SRL şi Vesta Investment. (...) Aproape toate firmele care au câştigat lucrări pentru infrastructura bucureşteană sunt cunoscute de mulţi ani drept cliente ale Primăriei Capitalei", potrivit celor de la Alianţa pentru o România Curată.
Aceştia atrag atenţia şi asupra altor lucrări publice "costisitoare", cum ar fi repararea şoselelor. "Cei mai mulţi bani au intrat în buzunarul firmei SC Search Corporation, care a făcut anul acesta consultanţă pentru lucrări de reparaţii în sectoarele 1, 2 şi 3, pentru lucrări de reparaţii la patru poduri din Bucureşti, dar şi pentru refacerea unor pasaje ca Lujerului sau Piaţa Victoriei, precum şi servicii de supervizare a lucrărilor de proiectare pentru reabilitarea a 14 străzi din Bucureşti", mai arată analiza. În total, doar din consultanţă firma a încasat, din 2009, aproape 1,4 milioane de euro.
"Campioană" la reabilitarea şoselelor şi a podurilor în Capitală a fost SC Tehnologica Radion SRL. "Firma a câştigat contracte, la care s-a prezentat singură la licitaţie, precum proiectarea şi reabilitarea sistemului rutier al străzilor Mircea Eliade, Bulevardul Aviatorilor, piaţa Charles de Gaulle, bulevardul Prezan. (...) În total, pentru reabilitarea infrastructurii, de la începutul lui 2009, SC Tehnologica Radion a încasat de la Administraţia Străzilor în jur de 80 de milioane de euro", mai arată analiza.