Poluarea fonică a transformat Capitala într-un oraş stresat.
Din cauza zgomotelor, bucureştenii au devenit cei mai obosiţi locuitori ai ţării. Ei sunt stresaţi de un nivel al sunetelor de aproape două ori mai ridicat decât limita de 50 de decibeli (dB) impusă de Uniunea Europeană. Sursele principale de poluare fonică pe timpul zilei sunt traficul intens şi zonele industriale prost amplasate.
Nici noaptea lucrurile nu stau mult mai bine din cauza şantierelor pe care se lucrează fără pauză, a sirenelor de pe utilitare şi a lucrărilor de reabilitare a străzilor. Traficul aerian şi cel feroviar complică, de asemenea, viaţa locuitorilor din zona de nord a oraşului. În aceste condiţii, Bucureştiul este cel mai zgomotos oraş din România, urmat de Cluj, Ploieşti şi Braşov, potrivit Agenţiei Naţionale de Mediu. Vom surzi
„Printre cele mai dese consecinţe ale expunerii îndelungate la un zgomot de peste 50 dB se remarcă trauma sonoră, care poate duce la slăbirea auzului şi la apariţia zgomotelor în urechi. Aceste efecte sunt ireversibile şi pot conduce la pierderea totală a capacităţii auditive“, explică dr. Ioana Alexandra Popescu, medic primar orelist şi foniatru, în legătură cu efectele determinate de poluarea fonică din Bucureşti. Atitudinea pasivă în cazul afec-tării auzului se dovedeşte a fi una foarte periculoasă.
„În practica medicală, întâlnim deseori situaţia în care pacienţi care au suferit o traumă auditivă nu se prezintă la medic, crezând că se va rezolva în timp. Nu este deloc o alegere bună. O asemenea problemă se poate corecta numai la foarte scurt timp de la producerea ei. Cei care acuză o scădere bruscă a auzului sau zgomote care apar într-una sau în ambele urechi trebuie să se prezinte la medic în cel mai scurt timp posibil“, recomandă dr. Ioana Popescu.
Cei mai vulnerabili sunt muncitorii de pe şantiere, care lucrează într-un nivel de zgomot de peste 100 dB, şi cei care locuiesc în imediata vecinătate a acestor locuri. Căştile nu rezolvă problema O problemă frecventă a ultimilor ani este aceea a tinerilor care acuză o scădere marcată a acuităţii auditive. Cauza este reprezentată de purtarea îndelungată de căşti în care ascultă muzică. Efectul este cu atât mai marcat cu cât mediul în care se ascultă muzică este mai zgomotos.
„Ascultatul muzicii în căşti, pe stradă, poate duce la adaptarea auditivă, condiţie ce determină nevoia de a da muzica tot mai tare. Este important pentru tineri să evite sau cel puţin să limiteze acest comportament“, afirmă dr. Ioana Popescu. Boli cardiovasculare şi obezitate
Prof. dr. Ioan Bradu Iamandescu, medic primar alergolog şi psiholog, avertizează cu privire la efectele zgomotului asupra organismului. „Expunerea pe termen lung la zgomotele oraşului poate acţiona ca un stimul general, care afectează întreg organismul prin mărirea secreţiei de cortizol. Excesul acestui hormon poate avea multiple efecte, printre care se numără creşterea tensiunii arteriale, apariţia ulcerului gastric, a diabetului şi a obezităţii“, afirmă prof. dr. Iamandescu.
„Cel mai resimţit efect este apariţia mai frecventă şi mai activă a oboselii. Zgomotul din oraş poate cauza reacţii de frustrare şi chiar agresivitate“, completează el. Printre soluţiile de refacere a rezervelor de energie consumate se numă ră ieşirile în cadrul natural, unde sunetele au un caracter familiar şi benefic. DUPĂ MODELUL UE Primăria Generală promite măsuri Programul Comisiei Europene pentru ameliorarea poluării fonice în marile oraşe a ajuns şi în Capitală. Hărţile de zgomot realizate la cererea Primăriei Generale de către firma Enviro Consult arată că cele mai zgomotoase zone sunt Bulevardele Ghencea şi Magheru, cu o intensitate a sunetelor mai mare de 81 de decibeli. Urmează apoi zona Bulevardului Mihai Bravu, cu 78 de decibeli, şi cartierul Militari, cu 75 de decibeli.
„Din punctul de vedere al zgomotului, suntem un oraş european. Suntem egali cu vecinii noştri, însă ceea ce face diferenţa este lipsa spaţiilor verzi în care este mai linişte. Lărgirea acestor spaţii va îmbunătăţi considerabil viaţa bucureştenilor“, declară Bogdan Lazarovici, administrator Enviro Consult. Planul de acţiune este în lucru şi va fi predat Primăriei Capitalei la sfârşitul acestei luni. „Vom urmări reducerea zgomotului provenit din patru surse principale: străzile, traficul feroviar, traficul aerian şi zonele industriale“, completează Lazarovici. Măsurile care vor fi luate pe parcursul a cinci ani implică, în primul rând, investiţii din partea primăriei, dar şi un program complex de educare a cetăţenilor. Până atunci, bucureştenii vor fi nevoiţi să trăiască în continuare într-un oraş care le pune în pericol sănătatea fizică şi psihică.