Curtea de Conturi a f?cut plângeri penale pentru cheltuirea nejustifi cat? a banilor publici. Contractele au fost încheiate cu o singur? firm?, prin "negociere liber?.
Moodernizarea majorit??ii muzeelor na?ionale din România a fost realizat? printr-o risip? de zeci de milioane de euro, ne-au dezv?luit surse din cadrul Cur?ii de Conturi. Cea mai mare parte a banilor a fost pl?tit?, f?r? documente justificative, pentru a?azise „opere de crea?ie intelectual?”, f?r? a se respecta legisla?ia privind achizi?iile.
Banii au fost încasa?i de aceea?i firm?, Artex Services International, cea care a reabilitat ?i muzeul Antipa la un pre? considerat exorbitant. Pentru dou? dintre cazurile controlate, Curtea de Conturi a depus deja plângeri penale. Este vorba despre Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca ?i Muzeul Na?ional al Carpa?ilor R?s?riteni. Alte cazuri de muzee na?ionale sunt în lucru, între care ?i cel al Muzeului Brukhental din Sibiu, al c?rui dosar va fi repus pe tapet.
Pentru realizarea reorganiz?rii expozi?iei de baz? a Muzeului Na?ional de Istorie a Transilvanei, conducerea acestuia a contactat direct SC Artex interna?ional SRL (asocia?i Marius C?t?lin Vi?an ?i so?ia, Alice). Firma a apreciat valoarea „lucr?rilor de crea?ie” la 11 milioane de euro, plus TVA. Pe baza acestei aprecieri, sec?ia „Educa?ie, rela?ii publice ?i marketing” din cadrul muzeului a solicitat Ministerului Culturii, în iulie 2009 , suplimentarea bugetului cu 55,31 milioane de lei (taman cei 11 milioane de euro, plus TVA). Nici referatul de necesitate, nici scrisoarea nu aveau o not? de fundamentare a valorii investi?iei sau devize de lucr?ri ori alte documente justificative pentruu sum?.
„Cump?rare direct?”
Procedura de achizi?ie a fost întocmit? „la minut”, prin convenabila metod? de „cerere de ofert?”, contrar? prevederilor legale pentru astfel de lucr?ri. Apoi, directorul muzeului a solicitat un punct de vedere de la ANRMAP (Autoritatea Na?ional? de Reglementare ?i Monitorizare a Achizi?iilor Publice), de care nu a ?inut îns? cont, stabilind c? achizi?ia se va face prin „procedura de cump?rare direct?”. Metod? care nu exist? în legisla?ie. Inova?iile directorului pl?tit de la buget au recidivat ?i în caietul de sarcini, unde se specific? faptul c? va fi declarat un câ?tig?tor „prin negociere liber?”.
Înc?lcarea legii a continuat – anun?ul de inten?ie nu a fost publicat nici pe SEAP, nici în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Mascarada este probat? ?i de faptul c? anun?ul a fost publicat, pe 16 noiembrie 2009, într-un cotidian central, iar termenul de depunere a ofertelor a fost de numai patru zile ?i a putut fi respectat doar de c?tre Artex.
Pe 23 noiembrie 2009, comisia de nou? membri a negociat cu Artex, a consemnat o negociere închipuit? cu aceast? firm?, de la 11,5 milioane euro la 11 milioane de euro, plus TVA. Spunem „închipuit?” deoarece oferta depus? de Artex, pe 20 noiembrie, fusese chiar de 11 milioane, nu de 11,5.
Nici contractul încheiat, „de cesiune”, nu este prev?zut de legisla?ia privind achizi?iile publice. Potrivit auditorilor Cur?ii de Conturi, obiectul contractului nu a fost clar definit.
Termenul de depunere a ofertelor pentru modernizarea muzeului din Cluj a fost de numai patru zile
11 milioane de euro a cerut firma Artex Services International pentru modernizarea Muzeului de Istorie a Transilvaniei
„Efort creator de 6,5 milioane lei”
Din valoarea total? a contractului, muzeul a efectuat pl??i de aproape 7 milioane de lei, în trei tran?e, în perioada 23-29 decembrie 2009. Auditorii au constatat c? muzeul Transilvaniei a pl?tit lucr?ri neefectuate.
Astfel, 6,5 milioane de lei au fost pl?ti?i la sfâr?itul anului 2009 pentru „concept expozi?ional – punere în oper?”. Vexa?i de faptul c? au constatat, la fa?a locului, c? nu s-a pus în oper? nicio lucrare de amenajare a muzeului, inspectorii Cur?ii au solicitat documente justificative. Li s-a prezentat un catalog, identic cu cel cu care venise Artex la a?a-zisa negociere a contractului. Viorica Ciongradi, responsabil al a?a-zisului contract de cesiune, a declarat c? pl??ile reprezint? contravaloarea „plan?elor de scenografie/ arhitectur? /design interior ?i desenelor recep?ionate (...), lucr?ri care exprim? un efort intelectual creator care este nelimitat, nu poate fi cuantificat conform metodelor clasice privind investi?iile publice”.
Auditorii au mai descoperit ?i lipsa documentelor pe baza c?rora a fost f?cut? o plat? de circa 100.000 de euro (395.565 lei) pentru a?a-zise ac?iuni de ambalare, manipulare ?i depozitare.
Alt muzeu na?ional, aceea?i poveste
La Sfântu Gheorghe, la Muzeul Na?ional al Carpa?ilor R?s?riteni, opera?iunea a avut loc la fel ca aceea de la Cluj. Aici, reprezentan?ii muzeului au sus?inut, în iulie 2009, c? s-au documentat timp de ?ase luni pentru a identifica operatori economici capabili s? realizeze lucr?ri de crea?ie ?i c? au g?sit în SC Artex International SRL, singurul operator economic specializat în amenajarea spa?iilor muzeale. Reprezentan?ii Artex au venit la fa?a locului ?i au apreciat, din ochi, c? valoarea lucr?rilor ar fi de 9,7 milioane de lei, TVA inclus. Apoi s-a trecut la o alt? procedur? „transparent?”: negocierea f?r? publicarea unui anun? de participare.
Crea?ia artistic?, surs? de pierderi de milioane
Pe 19 noiembrie, Valerii Kavruk, directorul interimar al muzeului, a solicitat aprobarea încheierii contractului în valoare de 9,76 milioane de lei, plus TVA, aprobare primit? dup? cinci zile. Dup? dou? s?pt?mâni, pe 3 decembrie 2009, comisia de negociere a acceptat oferta de 2,7 milioane euro (TVA inclus). În momentul în care contabilul ?ef al muzeului din Sf. Gheorghe, membru în comisie, a solicitat detalii ale ofertei financiare (cost artistic, material, fundamentare economic? a pre?ului), r?spunsul ofertantului a fost: „crea?ia artistic? nu se poate cuantifica”, iar pre?ul reprezint? valoarea crea?iei artistice.
La finalizarea negocierilor, s-a încheiat un raport în care se specific? faptul c? a fost declarat? câ?tig?toare SC Artex – „singura capabil? s? desf??oare activitatea ce constituie obiectul contractului. Artex ?i-a luat banii (2,7 milioane de euro) pe facturile emise, f?r? a exista documente care s? certifice exactitatea sumelor de plat?, cu detaliere privind servicii, produse, lucr?ri.
R?mâne de men?ionat c? nu au fost coopta?i speciali?ti în domeniu pentru determinarea valorii estimate, aceasta fiind determinat? chiar de prestator, f?r? o fundamentare economic? a elementelor constitutive ale pre?ului contractului, în condi?iile în care Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) are ca atribu?ii expertize contra cost. Din cele 2,7 milioane de euro, 68 de mii de euro reprezint? valoarea de construc?ii montaj, restul de 2,63 milioane de euro fiind „valoarea crea?iei artistice”.
-
DIN ACEEA?I CATEGORIE:
-
-
-
ALTE ARTICOLE DIN TOPUL CELOR MAI CITITE:
- Gigi Becali a fost înfierat cu mânie proletar?. „Jos TIRANUL!”. Ce zice ACUM?
- Vine Black Friday. Ce p?c?leli v? a?teapt?
- DANSEZ PENTRU TINE. Adev?rul despre Bianca Dr?gu?anu