Primarul de Băileşti, locul de origine a lui Nea Mărin, vrea să înregistreze vinul local la Oficiul pentru Invenţii şi Mărci. Vinul pe care l-a făcut celebru Nea Mărin încinge spiritele la Băileşti, chiar dacă mustul de anul ăsta n-a ajuns încă în butoaie.
Primarul localităţii, Costel Pistriţu, spune că „a testat terenul“ la Bucureşti, unde vrea să depună săptămâna viitoare la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) o cerere prin care produsul să fie înregistrat ca marcă şi atestat ca „exclusivitate“ a băileştenilor.
Specialiştii contactaţi de EVZ spun că visele edilului local n-au sorţi de izbândă, iar reprezentanţii OSIM susţin că n-au primit nicio solicitare în acest sens.
„Zaibărul este un hibrid, interzis în culturi, şi vinul obţinut este interzis la comercializare. Dacă tu vrei să-l bei acasă, e treaba ta“, spune Dan Axente, de la Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine (ONDOV). Acesta mai spune că OSIM ştie legislaţia şi că nu va accepta să înregistreze această marcă. În plus, zaibărul promis de primar nu se află nici pe lista mărcilor tradiţionale înaintată Bruxelles-ului.
Băileştenii îşi fac socoteli
Motivaţia primarului Pistriţu este simplă: băileştenii au secretul fabricării zaibărului de calitate, secret venit din bătrâni. „Aşa cum şi în alte părţi ale ţării s-a obţinut marcă înregistrată pe anumite produse, cred că şi băileştenii au acest drept.“ Edilul de la Băileşti mai spune că mulţi producători de vinuri pretind că sunt experţi în a face zaibăr, dar nu scot pe piaţă decât o „făcătură“: „Aici, în Băileşti, găseşti adevăratul zaibăr. Aşa cum îi spunea Amza Pellea, zaibărul este «valuta noastră forte»“. Costel Pistriţu aşteaptă acum răspunsul celor de la OSIM şi se gândeşte deja la eticheta care va fi elaborată de o comisie de specialitate. „Pentru băileşteni cred că este un lucru bun. Poate în acest fel vom atrage şi un investitor puternic în zonă, pentru că nu ne-ar strica“, se arată entuziasmat primarul Pistriţu.
Localnicii din Băileşti privesc cu ochi buni intenţia edilului lor. „Era şi vremea să revendicăm acest produs, pentru că e al nostru şi e bun. Ungurii fac palincă, şi noi nu ne-am băgat să o reproducem, deşi puteam. Aşa că zaibărul trebuie să fie al băileştenilor“. Oamenii fac deja socoteli şi cred că intrarea oficială pe piaţă a produsului înregistrat le va aduce şi un câştig material important: „Dacă se fac centre de colectare, iar strugurii vor fi cumpăraţi la un preţ bun“.
REGLEMENTARE
Uniunea Europeană, o piedică în calea visului primarului
Entuziasmul băileştenilor s-ar putea lovi însă de o mare piedică: potrivit normelor europene, viticultorii români vor trebui să înlocuiască soiurile hibride, în locul acestora urmând să fie plantate culturi nobile. Zaibărul, provenit din soiul franţuzesc seibel, cultivat de peste 100 de ani, este obţinut din hibrid. Un vin produs din acest soi nu poate fi comercializat.
„Nu poate intra nici în categoria vinurilor de masă. Comercializarea vinurilor din soiuri hibride a fost interzisă din cauză că acestea conţin substanţe care s-au dovedit a fi cancerigene. Din aceeaşi categorie de vinuri mai fac parte terasul, nohanul sau căpşunica“, spune Dan Axente, de la ONDOV. Acesta a mai precizat că hibrizii au ajuns să se cultive în zonele de şes, regiuni fără tradiţie viticolă, din cauză că sunt soiuri rezistente la condiţii climaterice vitrege. În România se estimează că mai sunt în jur de 30.000 de hectare cultivate cu soiuri hibride de viţă-de-vie, în timp ce soiurile acceptate de Uniunea Europeană se întind pe 178.000 de hectare, cuprinse în registrul viticol.
Cea mai bună producţie din ultimii cinci ani
Producţia de vin a României ar putea depăşi în acest an 6,3 milioane hectolitri, în creştere cu aproape 20% faţă de nivelul de 5,28 milioane hectolitri din 2007. De fapt, se estimează că producţia din acest an va fi cea mai bună din ultimii cinci. Reprezentanţii Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) spun că şi calitatea vinului obţinut va fi mai bună.
„Perioada prelungită de insolaţie şi precipitaţiile abundente contribuie decisiv la obţinerea unui vin de calitate peste medie, respectiv a unei producţii-record pentru ultimii ani“, se arată într-un comunicat al PNVV.
Pe regiuni viticole, PNVV estimează că o creştere importantă a producţ iei, de 30%, ar putea fi realizată în Transilvania, urmată de Dobrogea (25%) şi Moldova (15-20%).
Potrivit PNVV, piaţa totală a vinului a crescut în ultimele 12 luni cu 17%, primii cinci producători fiind Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei, Cotnari şi Tohani, care deţin aproximativ 50% din totalul volumului tranzacţiilor cu vin din România.
Piaţa vinului îmbuteliat la 0,7-0,75 litri a avut un ritm de creştere semnificativ de 31%, cea mai mare pondere în acest segment fiind deţinută de vinul cu denumire de origine controlată (DOC), acesta având imprimat pe sticlă şi holograma specifică.