Xi Jinping, urmaşul lui Hu Jintao în fruntea Chinei

Vicepremierul chinez a intrat deja în linie dreaptă spre funcţia supremă în statul comunist.

Viitorul preşedinte al Chinei va fi, cel mai probabil, Xi Jinping, numit luni în postul de vicepreşedinte al influentei Comisii Militare Centrale, o promovare care reprezintă o etapă obligatorie în ritualul de ascensiune spre funcţia supremă în statul comunist.

Numele lui Jinping fusese vehiculat tot mai des în ultima perioadă de mai mulţi oficiali de la Beijing în discuţiile despre succesorul lui Hu Jintao, actualul lider chinez, al cărui al doilea mandat se încheie în 2013. Numirea de acum trei zile confirmă practic drumul deschis al lui Xi Jinping spre vârful Partidului Comunist Chinez, comentează ziariştii cotidianului francez "Le Figaro".

Reformistul cu sânge albastru

Promovarea lui Jinping trebuia să aibă loc anul trecut, cu ocazia unei reuniuni a liderilor partidului, însă conducerea de la Beijing a preferat să mai aştepte, probabil pentru a nu precipita lucrurile cu patru ani înainte de transferul efectiv de putere. Luni, anunţul numirii sale în funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Militare Centrale a avut loc la finalul unui congres la care s-a aprobat cel de-al 12-lea plan cincinal.

Cel mai probabil, Jinping va fi uns oficial drept succesor al lui Jintao, în octombrie 2012, la cel de-al 18-lea congres al Partidului Comunist Chinez. Funcţia, pe care o va exercita în două mandate a câte cinci ani, o va prelua efectiv din primăvara anului 2013.

La Beijing, Jinping, în vârstă de 53 de ani şi de formaţie inginer chimist, a fost mult timp considerat drept liderul facţiunii "Prinţii roşii", care regrupează progeniturile elitelor comuniste. Xi Jinping este fiul lui Xi Zhongxun, cel care a lansat lupta de gherilă comunistă în nordul ţării, "epurat" însă de Mao Zedung în 1962. Zhongxun, reabilitat după ani buni de Deng Xiaoping, părintele reformelor din China, este cel care a dat un impuls "zonelor economice speciale", cu rol major în dezvoltarea ulterioară a ţării. Numele tatălui său a atârnat greu în decizia de numire a lui Jinping în primul eşalon al comuniştilor chinezi.

Traseul lui a fost unul sinuos, deoarece facţiunea în fruntea căreia s-a aflat este implicată de ceva vreme într-o luptă acerbă pentru influenţă cu un alt clan format în rândurile partidului, Liga tinerilor comunişti, susţinută de însuşi preşedintele Hu Jintao. Din acest motiv, mai comentează "Le Figaro", Jinping nu a fost prima opţiune pentru actualul lider chinez când s-a pus problema succesiunii.

Un personaj discret

Despre cel care va prelua frâiele Chinei peste trei ani se ştiu puţine lucruri, în condiţiile în care viaţa privată a liderilor de la Beijing este secret de stat. Se ştie totuşi că cea de-a doua soţie a sa este o vedetă a muzicii chinezeşti, care are însă şi rangul de general de armată. Cei doi au o fiică împreună, care studiază în prezent în SUA. Cunoscuţii îl descriu drept un lider pragmatic, deschis reformelor, dar cu măsură.

10 ani ar urma să conducă efectiv China actualul vicepreşedinte Xi Jinping, începând din primăvara anului 2013

LA BUCUREŞTI

Oficialul chinez a vizitat România în 2009

În octombrie 2009, Xi Jinping a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele român Traian Băsescu. Acesta din urmă i-a amintit oaspetelui său că România consideră problema Tibetului şi a provinciei Xinjiang drept una care ţine de politica internă a Chinei. Bucureştiul, a mai subliniat Băsescu, recunoaşte o singură Chină, referire la chestiunea Taiwanului, amintind că ţara noastră va susţine mereu la Bruxelles faptul că în China există o economie de piaţă funcţională. Traian Băsescu a subliniat şi prezenţa semnificativă a firmelor chineze pe piaţa noastră. Xi Jinping a amintit, la rândul său, faptul că vizita sa la Bucureşti a coincis cu marcarea a 60 de ani de la stabilirea re laţiilor diplomatice între China şi România.

"România este o ţară însemnată în regiunea Europei Centrale şi de Est", a subliniat demnitarul de la Beijing, adăugând că bunele relaţii dintre România, ca stat membru al UE, şi China au o semnificaţie deosebită şi pentru pacea mondială şi dezvoltarea în lume.