WikiLeaks despre Republica Moldova: 10 milioane $ pentru o alianţă politică

După ce ieri a apărut pe site-ul WikiLeaks prima telegramă trimisă de ambasada SUA la Bucureşti, astăzi aflăm ce conţin depeşele expediate de diplomaţii americani de la Chişinău: comunistul Vladimir Voronin a încercat să-l mintuiască pe Marian Lupu, liderul Partidului Democrat.

Informaţiile apar la mai puţin de o săptămână de la alegerile legislative anticipate din Republica Moldova. De mai bine de un an şi jumătate, Moldova îşi caută un preşedinte. Alegerile legislative din 28 noiembrie, al treilea scrutin după aprilie 2009, nu a clarificat lucrurile şi nimeni nu a reuşit să obţină 61 de locuri în Parlament, necesare pentru alegerea unui nou şef de stat. Coaliţia pro-occidentală aflată la putere din vara anului trecut, Alianţa pentru Integrare Europeană, a obţinut doar 59 de mandate. Aşa că criza politică care paralizează Republica Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, continuă, scrie Le Monde. Dacă scena politică de la Chişinău e de o complexitate particulară, agravată de amestecul mai mult sau mai puţin discret al Rusiei, din culise ies la iveală practici mai puţin ortodoxe, aşa cum reiese din mai multe telegrame trimise de ambasada americană la Chişinău, obţinute de WikiLeaks şi analizate de cotidianul francez Le Monde. Pe 8 septembrie 2009, ambasada relatează despre o surprinzătoare întâlnire între Marian Lupu, liderul Partidului Democrat (unul din membrii coaliţiei pro-occidentale), şi comunistul Vladimir Voronin, fostul şef de stat. Voronin l-a invitat pe Marian Lupu la reşedinţa sa ca să-i propună să formeze o coaliţie de centru-stânga, în care Lupu să fie preşedintele ţării, iar Voronin în fruntea Parlamentului. Lupu şi-a negociat imunitatea Marian Lupu, care părăsise tabăra comuniştilor în iunie 2009, a refuzat propunerea. Atunci, preşedintele Voronin i-a propus cinci milioane de dolari, cu condiţia să accepte să revină în Partidul Comuniştilor. Un nou refuz din partea lui Lupu, l-a făcut pe Voronin să pluseze şi i-a oferit zece milioane de dolari. Marian Lupu a venit cu o contra-propunere, sugerându-i lui Voronin să strângă cele opt voturi care îi mai erau necesare pentru a fi ales de Parlament preşedinte al ţării, în schimbul imunităţii pentru el şi familia sa. Această scenă i-a fost povestită ambasadorului american chiar de Marian Lupu. Dar diplomatul a avut şi altă sursă: Vladimir Voronin, cu care s-a întâlnit pe 14 septembrie. Lupu sub influenţa unei puteri externe, Rusia, România sau Statele Unite "Potrivit lui Voronin, Lupu părea dezorientat, dar a spus că nu putea să accepte o asemenea ofertă", povesteşte ambasadorul într-o notă din 16 septembrie 2009. "Voronin nu a recunoscut verbal că îi propusese mită lui Lupu, dar răspunzând unei întrebări a ambasadorului referitoare la ceea ce preşedintele a spus la acea întâlnire, Voronin a râs zgomotos, s-a strâmbat şi a făcut un gest cu degetele mari ridicate care însemnau o confirmare tacită a faptului că el ştia despre acest lucru". Voronin considera că Lupu se afla sub influenţa unei puteri externe, notează ambasadorul, fără să ştie dacă era vorba de Rusia, de România sau de Statele Unite. În acea perioadă, ruşii au avut ocazia să îl cunoască mai bine pe Marian Lupu. Pe 12 august, în cel mai mare secret şi cu o escală la Budapesta, acesta s-a dus la Moscova unde, într-o cameră de hotel, a fost supus unei evaluări aprofundate de doi bărbaţi a căror identitate nu a vrut să o dezvăluie americanilor. Această întâlnire de două ore a avut aerul unui interviu pentru angajare sau a unei evaluări psihologice şi politice complete, a povestit ambasadorul american, care scrie la 14 august: "Lupu a fost supus unei serii de întrebări în scopul stabilirii poziţiei sale asupra unor probleme precum imunitatea pentru Voronin, neutralitatea Republicii Moldova şi şcolile rusofone din Republica Moldova". O telegramă trimisă în 2006 de ambasada SUA la Bucureşti către Departamentul american de Stat, şi publicată ieri de site-ul WikiLeaks, relatează eforturile diplomaţilor americani care încearcă să convingă guvernul României să permită reluarea adopţiilor internaţionale.