Potrivit specialiștilor, acest fenomen va fi mai intens spre sfârșitul acstui an și în prima lună a anului 2021. Cele mai afectate zone de pe glob unde se va manifesta acest fenomen sunt unele regiuni vulnerabile din punct de vedere economic și social.

Aici vor avea loc precipitații abundente și furtuni, spun specialiștii.

Care este legătura între fenomenul La Nina și COVID-19

Astfel, organizația avertizează guvernele să se pregătească pentru evenimente metorologice extreme, mai ales în sectoare vulnerabile precum agricultură, sănătate, resurse de apă și gestionarea dezastrelor.

OMM își ridică nivelul de sprijin și consiliere pentru agențiile internaționale umanitare în încercarea de a reduce impactul asupra celor mai vulnerabili, într-o vreme când capacitățile prin care trebuie să facă față sunt afectate de pandemia de COVID-19”, arată un comunicat al Organizației.

În acest an, fenomenul La Niña este așteptat să fie moderat spre intens. Ultima dată când un eveniment intens a avut loc a fost în 2010-2011, urmat de unul moderat în 2011-2012, arată organismul mondial.

Cele mai recente prognoze sezonirere indică faptul că regiunea Cornului Africii (sub nivelul normal de ploi), Asia Centrală (sub nivelul normal de ploi) și Asia de Sud-Est, o parte dintre insulele din Pacific și regiunea nordică a Americii de Sud (deasupra nivelului normal de ploi) vor trăi printre cele mai semnificative anomalii de precipitații asociate cu evenimentul La Niña din 2020.

Ce este fenomenul La Nina

Oamenii de știință spun că acest fenomen se referă la răcirea la scară largă a temperaturilor de la suprafața oceanului în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial, cuplat cu schimbările din circulația atmosferică de la tropice, și anume vânturi, presiune și ploi.

La Nina este opusul altui fenomen foarte cunoscut, El Nino, care este faza de încălzire a așa-numitei Oscilații Sudice a El Niño (ENSO).

„El Niño și La Niña sunt motoare importante ale sistemului climatic planetar care apar în mod natural. Dar toate evenimentele climatice care apar în mod natural se desfășoară acum pe fundalul unei schimbări climatice produse de oameni, care exacerbează vremea extremă și afectează ciclul apei”, a spus secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas.

„În mod obișnuit, La Niña are un efect de răcire a temperaturilor globale, însă este mai mult decât dezechilibrată de căldura prinsă în atmosfera noastră de către gazele cu efect de seră. Astfel, 2020 rămâne pe cursul de a fi unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați, iar perioada 2016-2020 este așteptată să fie cea mai caldă perioadă de cinci ani care s-a înregistrat vreodată. Anii cu La Niña sunt acum mai calzi decât anii cu evenimente El Niño puternice din trecut”, a spus profesorul Taalas.

Explicațiile meteorologilor

Actualizarea prognozei ENSO de către Organizația Meteorologică Mondială arată că este o șansă ridicată (90%) ca temperaturile de suprafață ale apelor din Pacific să rămână la nivelurile La Niña până la sfârșitul anului, și poate în primul sfert al anului viitor (55%). Aceasta vine după mai mult de un an de condiții neutre ale ENSO (adică fără El Niño sau La Niña).

OMM notează că este important de luat în calcul că cele două fenomene nu sunt singurii factori care influențează tendințele globale și regionale ale climei. Nu există două astfel de evenimente care să fie la fel, iar efectele asupra climei regionale pot varia în funcție de perioada din an și alți factori, potrivit publika.md