-PNL a depus o nouă moțiune de cenzură. Dincolo de calculele matematice, ce șanse sunt să plece Ponta?

-În situația sa, Ponta nu mai poate continua. Ponta e deja plecat, pentru că din 5 iunie nu mai guvernează, dar încă mai încearcă să păcălească pe unii și alții, pe costul țării. E adevărat că ceea ce-i mai rămâne de ales este pe ce parte va ieși, pe ușă cu o rămășiță de demnitate, pe geam … există și gaura de șarpe în care se mai poate ascunde o vreme de un final previzibil. În orice caz, noi ne-am asumat acest obiectiv pentru care tragem încă din campania prezidențială. Nu uitați că a fost slogan și promisiune de campanie, de aceea n-am încetat nicio clipă să cerem demisia sa, legitimați de vot și alimentați cu argumentul faptelor sale contra României. Știu, o să îmi spuneți că nu am reușit încă, dar nu-i deloc simplu să întorci o majoritate, nu renunțăm însă până nu-l vedem plecat de la Guvern.

-Victor Ponta spune că economia duduie, cifrele par să-l confirme. Și atunci, care e punctul forte al moțiunii de cenzură?

-De ce spuneți că cifrele par să îl confirme? Cifrele Eurostat indică faptul că pe trimestrul doi economia României a avut cel mai lent ritm de creștere din Uniunea Europeană, o cifră ridicolă, practic ne-am oprit creșterea pe acest trimestru. Ponta a încercat, la sfatul lui Tony Blair probabil, un fel de „a treia cale” în România. Adică, a continuat cu pomenile clasice de stânga și a copiat din programul dreptei, adică al PNL, dar a asamblat totul greșit.

-Pe ce s-a bazat?

-Practic, „modelul” său economic s-a bazat pe următoarele elemente: a început cu 33 de taxe noi, apoi a continuat cu stimularea consumului prin relaxarea TVA, menținerea pomenilor sociale, absența reformei companiilor de stat, lipsa reformei în administrație, restaurație în educație și cosmetizări în sănătate, toate scăldate în sucul corupției. A ratat infrastructura, a ratat milionul de locuri de muncă, a ratat fondurile europene. Eu văd alt model, descris în programul PNL: investiții publice eficiente în infrastructură, reforma în sectorul public din economie, relansarea reformelor în sănătate și educație, reforma administrației locale și centrale, simplificarea și îndreptarea legislației, simplificarea achizițiilor publice, concentrarea pe domenii în care putem avea avantaj competitiv, energie, agricultură, industria auto și conexe, IT, telecomunicații, turism … Revenind la moțiune, tema este în opinia mea de nerefuzat: nu putem defila prin lume cu un premier trimis în judecată penală! A vota contra unei astfel de moțiuni, e ca și când ai spune „mi-e mai drag un om ca Ponta, decât imaginea și interesul României”.

-Cheia succesului acestei moțiuni ar putea fi la UNPR. Ce părere aveți despre politicianul Gabriel Oprea?

-A inventat o rețetă politică, o aplică cu mult pragmatism și eficiență. De aceea, nu înțeleg de ce mai pierde timp lângă Ponta. Argumentul cuvântului dat nu mai ține, pentru că intră în coliziune cu argumentul interesului naţional. Ponta lovește în interesul naţional agățându-se de funcția de premier, deşi e trimis în judecată. Uitați-vă numai la umilința bietului Aurescu, care trebuie să înghită palme de la omologul maghiar din cauza lui Ponta … Cine să facă o replică credibilă, europeană, inteligentă și fermă insolențelor diplomatice ale MAE ungar? Cum se mai împacă asta cu tema interesului național, adică acea rețetă politică de care aminteam?

-Ca posibil viitor premier, vă simțiți confortabil cu gândul că ați putea conduce un guvern PNL-UNPR?

-Dacă vom conveni cu precizie ceea ce vom face, dar și ceea ce nu vom face, iar acestea sunt în linie cu Programul de guvernare al PNL, va funcționa. Am învățat că în politică ești nevoit să te simți confortabil cu multe gânduri ca să-ți faci proiectele, precum și faptul că nu idealismul nerealist, ci pragmatismul rezonabil aduce rezultatul pozitiv. Politica este arta posibilului. Important este ceea ce lași pozitiv în urma faptelor tale. Nu mă aflu în politică pentru simpatii sau antipatii, ci pentru anumite proiecte.

„Am văzut atâtea vârfuri de lance frânte de pereți…”

-Câteodată mă întreb dacă PNL își dorește cu adevărat să ajungă la guvernare. Admiteți că Opoziția e slabă, că-i lipsește vârful de lance?

-Nu obișnuiesc să tratez lucrurile cu suficiență, în general când cineva îmi spune „nu faci destulă opoziție”, mă gândesc ce n-am făcut bine și încerc să fiu mai bun. Pe de altă parte, nu mi-o luați în nume de rău, dar cunosc acest șlagăr „nu faceți opoz i ț i e ”, de pe vremea când cineva din „opoziție”, care avea „ b l a t u r i subterane” cu Ponta, dorea să demonstreze că PDL nu face opoziție. Apoi, după fuziunea PNL vechi – PDL și crearea Noului PNL, am început să aud că „nu facem campanie la prezidențiale și nu avem candidat viabil”. Între timp am făcut o campanie inteligentă și perfect organizată de Blaga, iar candidatul Noului PNL a devenit Președintele României, Klaus Iohannis! PNL este o organizație care este supus simultan mai multor provocări: finalizarea fuziunii, construcție internă, selecție de candidați pentru locale, pregătirea guvernării și opoziție. În spatele fiecărei acțiuni sunt mii de ore de muncă depuse de mii de oameni coordonați de copreședinții Gorghiu și Blaga și Comisia de Organizare a Unificării. Poate că nu e atât de spectaculos, dar însăși construcția unui partid capabil să înfrângă singur PSD – urmașul colosului PCR, este o acțiune de opoziție în sine, poate mai importantă decât toate. Nu am lăsat deoparte niciun instrument din „arsenalul” opoziției, inclusiv demonstrațiile în stradă. Dar, în același timp, cerem colegilor să intensifice acest efort de opoziție. Mesajele liderilor trebuie multiplicate și completate de cele ale co-președinților de comisii de specialitate și în teritoriu de co-președinții filialelor, aleșii locali etc. Este, trebuie să fie un efort de echipă. Cât privește teoria „vârfului de lance”, nu știu dacă mai e adaptată unei vieți sociale și politice din ce în ce mai complexe, cu „provocări asimetrice”. Am văzut atâtea vârfuri de lance frânte de pereți … sau care, deşi n-au fost frânte, au lăsat doar scrijelituri în pereți. Cred mai mult în forța inteligentă a echipei. Am constatat în cariera privată, la Ministerul Justiției și în Campania prezidențială din 2014, faptul că tehnica lucrului în echipă este întotdeauna câștigătoare în fața tehnicii „one man show”. Nu neg importanța liderului, dar consider că un lider modern lucreză cu o echipă pe care o potențează să se exprime, nu doar o folosește.

„Scaunul lui Oprescu este afundat în mocirla corupției”

-Sunt voci din mediul politic care șoptesc pe la colțuri că nu veți ajunge niciodată prim-ministru. Că n-ar vrea Iohannis, că n-ar vrea Gorghiu, că nici Blaga nu e prea convins… Simțiți că s-a schimbat ceva în decizia PNL de a-l susține pe Predoiu ca premier?


FOTO: Cătălin Predoiu



-Mă simt foarte bine în PNL, mă simt bine făcând politică în PNL, sunt mulțumit de rezultate până acum, sunt încrezător și echilibrat. Sunt încântat și onorat de colaborarea politică cu Alina Gorghiu și Vasile Blaga, de relația politică instituțională cu Președintele României. Cum să vă spun? Mă simt foarte bine în pielea mea, iar aceasta nu ține de calitatea de premier nominalizat de PNL, ci de ceea ce fac zilnic alături de colegii din PNL. Ca să fiu scurt, vocile acelea de care vorbeați bat câmpii. Nu le mai ascultați, pentru că vă pot încărca energetic negativ și vă conduc pe piste greșite.

-Ce s-a întâmplat la București? Cum e posibil ca un partid mare ca PNL să nu profite de ocazia politică de a urca un primarinterimar pe scaunul lui Sorin Oprescu?

-Scopul PNL este să convingă bucureștenii să urce un primar ales pe scaunul Primarului General al Capitalei și veți vedea că o vom face. Surprinzător față de abordarea clasică din politică conform căreia „un scaun liber trebuie ocupat imediat”, primul pas a fost văzut altfel de PNL, la propunerea organizațiilor din București: în loc să ocupi temporar „scaunul lui Oprescu”, cum spuneți dvs., scaun deocamdată afundat în mocirla corupției, mai bine oferi bucureștenilor un Pact de măsuri concrete care are toate șansele să reușească sprijinit de consilieri. Să nu ne pripim cu evaluările. Dacă măsurile din Pact vor fi puse în aplicare, bucureștenii sunt câștigați, iar noi asta ne dorim.

-Bușoi, candidatul PNL la PMB?! E o glumă?

-Bușoi este unul dintre candidații înscriși în competiția internă și este un candidat cu șanse mari. Să-mi dați voie să mă despart de abordarea aceasta de genul „este o glumă”, pentru că am văzut-o de atâtea ori dând greș! Când Bușoi a devenit europarlamentar sau a fost numit la Casa de Asigurări de Sănătate, am auzit aceeași remarcă răutăcioasă, el a răspuns cu fapte, cu mandate bune. Există la noi percepția aceasta că un lider politic trebuie să arunce fulgere din priviri, să scoată flăcări pe nări și să dărâme ușa pe care intră, ca să fie considerat „adevărat”! Cum arată cineva bună creștere și eleganță, cum e considerat „o glumă”. Este mai important să fii competent, eventual și cu finețe diplomatică, nu neapărat „macho-politic”. Bărbăția politică nu stă în rudimentul și fixismul ideilor exprimate cu pumnul în masă, ci în acuratețea soluțiilor și abilitatea de a le impune într-o lume politică multi-polară și la nivel micro, și la nivel macro. Fermitatea nu este incompatibilă cu eleganța și politețea. După cum incompetența este ascunsă de multe ori de „duritatea” unor lideri. Ești cu adevărat dur atunci când ceea ce rămâne pozitiv după tine, durează! Bușoi este de încredere, la fel ca și alți colegi înscriși în cursa internă la București, Canacheu, Roman.

-M-am întâlnit în ultimele zile cu mai mulți politicieni liberali. Toți, dar absolut toți, miau confirmat că există tensiuni în partid între vechii liberali și vechii pedeliști. Cât de mari sunt aceste tensiuni și de la ce pornesc?

-Când am zburat primele dăți cu avionul eram inconfortat de câte ori acesta scârțâia și se modula parcă, trecând prin turbulențe. Mi s-a spus însă că acele zgomote și mișcări ale avionului sunt de fapt semne bune, în sensul că avionul este suficient de flexibil și rezistent ca să se comporte bine în situații delicate. Dimpotrivă, un avion rigid, care nu disipă tensiunile, ci doar le preia surd, în care nu se aude nimic când trece prin turbulențe, nu e sigur, cedează. Desemnarea candidaților va crea, cum e și firesc, dezbateri. E semn de sănătate politică, nu de slăbiciune politică. Important este că Noul PNL a luat decizia cea mai înțeleaptă: va candida cel mai bun candidat, indiferent dacă provine din PNL vechi sau PDL.

-Ce înțelegeți din felul în care tratează astăzi Romania criza refugiaților? Ba luăm doar 1.700, ba am putea să luăm câți ne obligă UE să luăm…

-Înțeleg că avem o capacitate prezentă de 1.700, dar că, potrivit principiului solidarității și în conformitate cu deciziile Consiliului European, putem extinde capacitățile. Pentru aceasta vom primi un sprijin financiar gratuit și mai mult decât acoperitor din partea UE.

-Când vă uitați „în zare” vedeți mai degrabă axa București- Washing ton sau axa București- Berlin? Dar, vă rog, nu-mi dați un răspuns previzibil de genul „văd axa București-Berlin- Washington”!

-Lumea globală își accentuează multi-polaritatea și provocările se diversifică, inclusiv cele atipice și asimetrice. România trebuie să rămână ancorată pe ambele axe de care vorbeați, axa Washington și axa Berlin, înțelegând prin axa Berlin mai mult decât o relație privilegiată dorită cu Germania, înțelegând o ancorare solidă în UE. Ceea ce trebuie să facă în plus România, este să joace mai mult strategic, să se implice mai mult în discuțiile și deciziile partenerilor euroatlantici. Din păcate, efortul Președintelui în această direcție nu poate fi susținut și de un efort al Premierului, care în plan extern nu mai contează până nu va demisiona Victor Ponta. Din cauza altitudinii foarte joase la care se joacă în politica internă, altitudine la care Premierul Ponta a târât jocul cu problemele sale de corupție, pierdem portanță în jocul strategic extern la nivelul Guvernului. Când vom avea o astfel de portanță la nivelul Guvernului, ne vom rezolva mai ușor problemele ardente locale: bani occidentali mai mulți alături de banii noștri pentru infrastructură, educație, sănătate și am în vedere nu numai fonduri structurale europene, ci și fluxuri private. Plus alte asistențe cheie pe zone de interes, cum ar fi reforma administrației locale și centrale, justiție și anticorupție, securitate sau migrație.