România a preluat, de la 1 ianuarie 2019, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar una dintre cele mai mari ambiții pentru următoarele șase luni este reprezentată de adoptarea viitorului buget european pentru perioada 2021-2027. În timp ce popularii europeni și-ar dori adoptarea rapidă a cadrului financiar, voci din Grupul Socialiștilor și Democraților spun că acest lucru ar trebui făcut în toamnă, după alegerile europarlamentare și după constituirea noii Comisii Europene, deoarece se tem că ar conține și „prevederi electorale”. De asemenea, și între statele membre au apărut divergențe în privința împărțirii banilor.
Astăzi și mâine, în PE se discută și se votează un regulament prin care bugetul UE ar urma să fie protejat de țările în care nu se respectă statul de drept și independența Justiției.
Comisia Europeană a prezentat, încă din primăvară, propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. „Economia europeană se dezvoltă cel mai bine atunci când cadrul juridic și instituțional este în deplină concordanță cu valorile comune ale Uniunii. Potențialul bugetului UE poate fi pe deplin valorificat numai dacă mediul economic, de reglementare și administrativ din statele membre este favorabil”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Comisia propune
Sancționarea unui stat membru ar urma să se facă după ce Comisia Europeană prezintă decizia Consiliului, care o adoptă sau o respinge cu majoritate calificată. Proiectul prevede că și Parlamentul European trebuie să fie implicat în toate etapele. Sancțiunea ar urma să fie aplicată direct proporțional cu gravitatea faptelor și poate avea ca urmări „inclusiv suspendarea și reducerea finanțării în cadrul angajamentelor existente sau interdicția de a încheia noi angajamente cu anumite categorii de destinatari”. De asemenea, Comisia va evalua situația în statul membru vizat și poate decide ridicarea sancțiunilor.
Respectarea statului de drept merge mână în mână cu execuția eficientă a bugetului Uniunii potrivit principiilor bunei gestiuni financiare, spun comisarii.
CE poate fi informată în legătură cu statul de drept de „toate sursele disponibile și de toate instituțiile recunoscute, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rapoartele Curții de Conturi și concluziile și recomandările organizațiilor și rețelelor internaționale relevante, cum ar fi organismele Consiliului Europei și rețelele europene ale curților supreme și ale consiliilor judiciare”, se arată în proiect. De asemenea, statul membru care este vizat trebuie să fie informat în prealabil și se poate apăra.
Context european
Instituțiile europene au recurs, până în prezent, la activarea Articolului 7 din Tratatul UE pentru a sancționa nerespectarea statului de drept în statele membre. Această măsură poate duce chiar la pierderea dreptului țărilor de a vota în chestiuni decizionale care privesc UE. Procedura, decisă prin vot în plenul Parlamentului European, poate fi una de durată, astfel, instituțiile UE au căutat alternative. Polonia și Ungaria au fost primele state membre UE împotriva cărora a fost activat Articolul 7, pe motiv că statul de drept nu este respectat, dar a vizat și independența Justiției și nerespectarea unor drepturi și libertăți fundamentale.
Context național
România are motive să fie îngrijorată că i se va tăia accesul la banii europeni, deoarece propunerea de regulament vine în contextul în care țara noastră se află sub MCV, iar PE a votat, anul trecut, o rezoluție în privința statului de drept. Evaluările Comisiei și rapoartele MCV nu au fost optimiste în privința respectării statului de drept în România și independenței Justiției. În ultimul raport MCV, prezentat în noiembrie 2018, României i-a mai fost transmise opt recomandări suplimentare: suspendarea aplicării legilor Justiţiei şi OUG-urilor, oprirea revocărilor procurorilor de rang înalt, numirea unui nou procuror-şef la DNA, stoparea modificărilor Codului Penal și Codului de Procedură Penală.