Votez haștag metoo

Votez haștag metoo

Este poate pentru prima oară când faptul că sunt femeie îmi conferă un avantaj: va fi mai greu să fiu acuzată că sunt misogină, sexistă sau cine știe ce alte apelative aș putea primi pentru nedelicatețea mea față de femei aflate la „ananghie”.

Ce bine că sunt femeie… azi, când vreau să scriu despre asta… din fericire. De obicei, nu este deloc o bucurie în această lume, eminamente masculină sau masculinizată. Ca femei, am înghițit veacuri în șir umilințe și discriminări, am trecut de la statutul de obiect, în vremea romanilor, la cel de cetățean cu drepturi electorale extrem de târziu și apoi neam câștigat egalitatea deplină. Credeam că e un beneficiu și acum încă așa o vindem: muncim ca un bărbat, dar câștigăm mult sub el, candidăm, dar campaniile le cumpără și câștigă tot bărbații, care apoi dirijează din umbră … cam astfel de „câștiguri” au femeile în această lume.

Pentru umilințele trăite de-a lungul anilor, am găsit însă o bună ocazie de a ne răzbuna. Cum? Prin fenomenul haștag metoo: o băbătie sau o jună trecută, își amintește subit, nici nu mai contează de ce și cum, că în urmă cu zeci de ani cineva, un bărbat important, s-a uitat indecent, a vorbit scabros în preajma lor sau cine știe ce alte grozăvii erotice a mai făcut.

Desigur, vedetele demult apuse uită să spună totuși ce primeau în schimbul „umilințelor” la care au fost „supuse”, dacă ele ar fi existat: roluri, cariere, milioane de dolari.

Ne puteți urmări și pe Google News

Și uite așa, acest fenomen este prezentat de o întreagă gașcă de indivizi plini de interese drept un câștig pentru femei, o dovadă de independență, de dezbărare de statutul „folosită”. La o privire atentă, se observă că cine a inventat fenomenul nu a avut nici cea mai mică intenție de a „urca” femeia undeva pe treapta socială a evoluției sale. Căci fenomenul a fost creat tot de bărbați, din dorința acestora de a câștiga diverse ”bătălii”, prin mijloace murdare, în lupte nedrepte… cu alți bărbați, desigur. Vrei să discreditezi un bărbat care îți este rival? Inventezi o „băbătie” care își amintește că la grădiniță a fost pipăită în scrânciob ori pe tobogan de un personaj incomod și individul este deja cu multe trepte sub ce era anterior „dezvăluirii”, fără niciun alt efort din partea ta, a găsitorului de „băbătii”. O lume întreagă stă cu gura căscată la poveștile „băbătiei” și lăcrămează doct, simțindu-se empatică și extrem de sofisticată în simțiri: ființe cu „naturelul simțitor”, ce să mai vorbim?

Unei astfel de lumi, credule și manipulate până la extrem trebuie să venim să îi explicăm că nu sunt reale nici invențiile din dosarele de „coruption” încropite pe amintiri inventate ale unora, plictisiți de atâta privit în tavanul unor celule cu igrasie și căpușe? Unor astfel de „cetățeni universali” ar trebui să le arătăm că niște indivizi din structurile de forță nu au fost și nu vor fi capabili, probabil niciodată dacă nu schimbăm nimic, să ne salveze de criminali, traficanți de copii sau droguri nici pe noi și nici pe copiii noștri? Un președinte de țară care a câștigat multe războaie (țara, nu Trump) ori un va-să-vină Ambasador nu au reușit să îi convingă pe idolii noștri, americanii, că invențiile neprobate provenite de la băbătii interesate ori plictisite nu pot avea consecințe și noi sperăm că îi vom convinge să ne dea voie să ne angajăm profesioniști în funcții publice, căci cei de azi au grave probleme? Și nici nu vor, lor le convine!

Nu, nu vom avea nicio șansă din exterior! Șansele noastre sunt aici, în mâinile noastre și doar noi vom reuși să discernem între bine și rău, între minciună și adevăr, căci noi îi cunoaștem cel mai bine pe semenii noștri, cu bune și cu rele.

Nu vrem să plecăm de nicăieri, din nicio uniune, tratat sau continent, aici e pământul nostru, nu urâm și nu iubim pe nimeni: americani, UE-iști sau chinezi. Vrem doar să ni se dea voie să fim demni și realiști, iar o națiune, un popor în care pretextele de distrugere personală se ivesc de nicăieri, nu poate înțelege un popor care a supraviețuit cu nimic. Am trăit unul prin altul și ne-am ajutat reciproc pentru a ne târî prin dictatura crâncenă în care ne-au abandonat fără vreo șansă „marile puteri democratice”.

Nu ne-au „crezut” atunci! De ce near da acum crezare și ne-ar dori binele? Nici noi nu vom crede o iotă din prefăcătoria lor, căci atunci s-au debarasat de noi, iar pentru asta, da, haștag metoo: nu mă încred în ei, ci lupt pentru Noi și binele Nostru!