Toate cele trei mari grupuri politice pro-europene (popularii, socialiștii și liberalii din Renew Europe sunt dezbinate pe tema acestui vot, e drept, din motive diferite). Unii îi reproșează rezultatele slabe în calitate de ministru al Apărării în Germania, alții sunt extrem e nemulțumiți de compromisul la care s-a ajuns după îndelungi negocieri de culise.

Cu alte cuvinte, dacă vrea să aibă vreo șansă să primească învestitura Parlamentului, Ursula von der Leyen trebuie nu numai să prezinte un program bine articulat, ci și să-și extindă sistemul de alianțe. O singură mare reținere are candidata la cea mai înaltă funcție din UE. Va încerca să evite orice colaborare cu grupul populist Identitate și Democrație (din care fac parte partidele conduse de Matteo Salvini și Marine Le Pen). De altfel, von der Leyen a declarat că nu se va întâlni cu Marco Zanni, liderul grupului Ligii din Parlamentul European. Calculul este simplu, apelând la votul populiștilor, ar risca să piardă din sufragiile grupurilor stângii. Totuși, fostul ministru german al Apărării va încerca să găsească sprijin în rândul suveraniștilor din Estul Europei, mai ales că aceștia au susținut-o de-a lungul discuiților din Consiliul European. Și aici nu e voba numai de voturile de care dispune FIDESZ-ul lui Viktor Orban (de altfel, coleg cu von der Leyen în Partidul Popular European), ci și de cele ale polonezilor din Partidul Lege și Justiție. Conservatorii polonezi sunt însă foc și pară că așa-zișii pro-europeni au votat împotriva candidaților propuși de ei la șefia unor comisii parlamentare, așa că ajutorul lor nu e deloc sigur. Iar ultimele mișcări ale lui von der Leyen au sporit animozitățile.

Calculele laborioase făcute de ziarul italian La Republicca arată că Ursula von der Leyen ar mai avea nevoie de vreo 40 de voturi pentru a fi sigură că obține cele 374 de sufragii necesare ocupării funcției de șef al Comisiei Europene. Negocierile cu forțele pro-europene care o susțin în principiu nu merg, însă, foarte bine. Mulți europarlamentari au pus o serie de condiții necesare pentru a o susține, alții au declarat că nu sunt convinși de prestația sa. Până în prezent, două scenarii par cele mai probabile. În prima variantă, von der Leyen ar putea fi aleasă cu ajutorul unor europarlamentari din afara majorității pro-europene () de exemplu Grupul Conservatorilor și Reformiștilor din care fac parte conservatorii polonezi sau Mișcarea 5 Stele din Italia). Există însă și varianta ca votul să fie amânat până în septembrie (o opțiune pe care candidata a refuzat-o până în prezent).

Deși este mai puțin probabil, scenariul unui vot împotriva candidaturii nu poate fi exclus. În acest caz, care ar răsturna toate înțelegerile legate de împărțirea funcțiilor de top. Consiliul European ar avea o lună să găsească un nou candidat (dacă nu cumva o cu totul altă înțelegere pentru toate funcțiile aflate încă în joc). Oricum, astăzi (marți, 16 iulie) este o zi crucială pentru Ursula von der Leyen. De dimineață rostește un discurs foarte important în fașa Parlamentului European încercând să-i convingă pe deputații ostili să-i dea votul. E de presupus că va repeta ideile expuse în scrisorile trimise grupurilor ecologist și Social-Democrat în cursul zilei de ieri. Ziarul The Guardian, care susține că a văzut aceste documente, lasă să se înțeleagă că von der Leyen a capitulat în fața stângii.

Astfel, candidata a promis Parlamentului European un rol în inițierea legislației și a declarat că va continua să sprijine politicile progresiste în ceea ce privește salariile și egalitatea de gen. Cu privire la schimbările climatice, Von der Leyen a declarat că UE trebuie să fie mai ambițioasă în ceea ce privește obiectivul său de reducere a emisiilor, propunând o reducere de 55%. Mai mult, chiar dacă are nevoie de voturile suveraniștilor polonezi și unguri, von der Leyen a vorbit despre o mai mare solidaritate în ceea ce privește imigrația, criticând voalat țările din Est, deși asta va înfuria în mod cert Ungaria și Polonia.

După acest discurs, spre seară ar trebui să aibă loc votul, dar există și posibilitatea ca acesta să fie amânat, mai ales dacă în discuțiile de culise nu se va ajunge la concluzia că Ursula von der Leyen are vreo șansă să fie aleasă.

Te-ar putea interesa și: