Pe 30 octombrie se vor desfăşura alegerile prin vot direct a Preşedintelui Republicii Moldova, în conformitate cu hotărârea Parlamentului din 1 aprilie 2016.
Este pentru prima dată din anul 2000 când cetățenii își vor alege prin vot direct Președintele.
Însă, Vladimir Voronin și Partidul Comuniștilor pe care îl conduce, nu va participa la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, considerându-le neconstituţionale. În opinia comuniștilor lui Voronin, după decizia din 4 martie a Curţii Constituţionale, alegerile anunţate pentru 30 octombrie sunt neconstituţionale. „Vom boicota alegerile, pentru că nu sunt constituţionale", declara Voronin la începutul lui septembrie. Preşedintele ales în acest mod va fi nelegitim, la fel ca şi toată activitatea acestuia, a subliniat preşedintele PCRM.
Voronin a promis că membrii PCRM vor merge prin ţară pentru a îndemna oamenii să nu participe la vot. „Dacă oamenii nu vor merge să voteze, alegerile nu vor fi valabile", a subliniat acesta. În felul acesta, Voronin speră că vor fi declanşate alegeri anticipate, iar noul Parlament va fi cel care va decide în privinţa modalităţii de alegere a preşedintelui ţării şi nu „patru membri ai Curţii Constituţionale".
Mafia lui Voronin
Familia lui Vladimir Voronin, care a fost președintele Republicii Moldova din 4 aprilie 2001 până pe 11 septembrie 2009, a introdus în mediul de afaceri de la Chișinău abuzuri și grave încălcari ale legislației, controlând aproape în totalitate întreprinderile profitabile. Președintele Transparency International (TI) Moldova, Lilia Carasciuc, declara, la începutul lunii octombrie 2009, că deși între 2007-2009 s-au investit peste 50 de milioane de euro în programe anticorupție, rezultatele erau foarte slabe, deoarece "nu se poate lupta cu corupția într-un stat totalitar".
Practic, principalele trăsături ale mediului de afaceri din Republica Moldova erau nepotismul, conflictul de interese, monopolul și încălcarea drepturilor omului, beneficiarii acestor abuzuri fiind grupați în jurul familiei prezidențiale și oficialilor apropiați acesteia.
Aceasta se spune în Studiul "Moldova. La Răscruce" care cuprindea o analiză a situației politice, economice, sociale și a peisajului mass-media din Republica Moldova, precum si a relațiilor acesteia cu Uniunea Europeana și România, într-o perioadă extrem de importantă, mijlocul anului 2009.
Prin intermediul instituțiilor statului, familia Voronin a reușit să monopolizeze pentru ea și pentru apropiații săi toate afacerile profitabile, atât din mediul privat, cât și pe cele care implicau bani publici, se arăta în capitolul din studiul amintit, semnat de Ștefan Cândea, director la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații. Majoritatea afacerilor au fost închise sau preluate cu forța de "raideri", multe privatizări au fost anulate, respectivele companii fiind naționalizate. Acest sistem a fost pus la punct de liderul Partidului Comunist din Republica Moldova (PCRM) cu ajutorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC), Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și al Serviciului de Informații Secrete (SIS), care au executat ordinele sale. In același timp, în Moldova exista o lipsă totala de transparență a statului, situație care, pe lângă multe alte consecințe, a blocat practic activitatea presei ce nu era fidelă PCRM.
Studiul mai spunea că MAI și SIS au fost folosite de președinție ca instrumente de teroare împotriva oamenilor de afaceri, a avocaților cu care acețtia colaborau sau împotriva jurnaliștilor care relatau respectivele abuzuri
Având în vedere că Justiția era și ea controlată de Voronin, oamenii de afaceri nu au avut altă variantă decât să se adrese CEDO.