Consiliul fiscal, condus de Daniel Dăianu, atrage atenția, într-o opinie pe marginea bugetului de stat aferent anului acesta, că pensiile nu pot fi majorate cu 40%, în septembrie, cum și-a propus Guvernul Orban fără ca deficitul bugetar să explodeze.

Este ultimul avertisment pe această temă (în ordine cronologică), după cele venite dinspre Banca Națională, de la alți specialiști sau institute cu specific economic. Toți pun sub semnul îndoielii capacitatea Guvernului de a atinge ambele obiective: mărirea pensiilor și reducerea deficitului bugetar. Cu toate acestea, premierul și miniștrii săi încearcă să ne liniștească, dând asigurări că banii pentru pensii există în buget și că ținta de deficit va fi atinsă.

Majorarea punctului de pensie cu 40%, începând cu 1 septembrie, va provoca dezechilibre majore la nivelul bugetului public începând de anul acesta și continuând în anii următori, a anunțat Consiliul Fiscal. Aplicarea acestei legi va avea drept consecință un deficit bugetar de 4,6 – 4,8% din PIB în 2020, de peste 6% din PIB în 2021 și de peste 7% din PIB în 2022. Specialiștii instituției conduse de Daniel Dăianu își exprimă îndoiala că Guvernul va reuși să mențină lucrurile sub control și că va atinge ambele obiective pe care și le-a propus.

Potrivit estimărilor din Legea pensiilor, anul viitor va fi nevoie de aproximativ 58 miliarde de lei pentru a acoperi plata pensiilor majorate, iar peste doi ani, în 2022, de alte 81 miliarde de lei.

„În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine”, se arată într-un document publicat de Consiliul Fiscal, intitulat Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat și Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020.

Și nu este singurul avertisment pe această temă pe care îl primesc guvernanți, de la specialiști în domeniu. Acestea apar periodic, din ce în ce mai des în ultimul timp, în ciuda asigurărilor pe care ni le dau premierul Ludovic Orban și miniștrii săi cu privire la existența banilor necesari majorărilor programate la 1 septembrie.

Și Isărescu a tras un semnal de alarmă

Între cei care au atras atenția asupra efectelor dezastruoase ale aplicării legii pensiilor a fost chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. În stilul său, neutru, de diplomat, acesta a tras un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care le implică creșterea pensiilor în cuantumul propus de Guvern. În opinia sa, singura soluție aplicabilă este de natură politică, iar nu economică:

„Nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi da legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, că nu ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr soluţia este dificilă, dar e politică şi social”.

În urmă cu câteva zile, nici premierul Ludovic Orban nu era sigur 100% că legea pensiilor va intra în vigoare începând cu 1 septembrie: „Repet, banii sunt prevăzuţi, dar totul depinde de cum evoluează economia, dacă reuşim să asigurăm un trend economic solid, o creştere economică consolidată, să relansăm investiţiile, să îmbunătăţim colectarea. Se poate realiza lucrul respectiv, dar, repet, totul depinde de cum evoluează economia, totul depinde ca urmare a economiei, încasările bugetare, şi, mai ales, de perspective. Aici, în momentul în care iei o decizie să creşti un venit, un salariu, o pensie, alocaţii de copii şi alte categorii de venituri, astea sunt cheltuieli care sunt obligatorii după majorare pe toţi anii care vin, nu mai poţi să umbli la cheltuielile respective. Din cauza asta, trebuie să ai extrem de multă precauţie în ceea ce priveşte realizarea, luarea unor astfel de decizii".

Orban este optimist

Între timp, însă, în ciuda avertismentelor Consiliului Fiscal, premierul a devenit mai optimist, chiar mai mult decât la precedenta declarație, din urmă cu doar câteva zile. Aceeași poziție au adoptat-o vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

„Ca atare, înţeleg îngrijorările Consiliului Fiscal, dar în ceea ce priveşte anul 2020 nu există niciun risc. De asemenea, şi pe anul 2021 am făcut proiecţia bugetară şi nu există niciun pericol ca să crească deficitul bugetar. Sigur că trebuie să urmărim evoluţia economică, sigur că trebuie să urmărim evoluţia încasărilor la bugetul de stat, aici chiar avem un plan de îmbunătăţire a colectării şi de luptă contra evaziunii fiscale pentru a asigura o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor. Sigur, nu am analizat încă raportul Consiliului Fiscal, îl vom analiza", a spus Ludovic Orban.

„Avem nişte legi în vigoare, nu am discutat modificarea legilor, există în buget bani pentru majorările de pensii, aşadar orice alt subiect că o certitudine este incertitudine nu îşi are locul. Avem o lege, facem toate eforturile să o respectăm”, a precizat și Raluca Turcan.

Deși sunt foarte siguri și au doar certitudini când se pune problema majorării punctului de pensie cu începere de la 1 septembrie, responsabilii guvernamentali dau răspunsuri ambigue când sunt întrebași despre sursele de finanțare. Nimic concret.

Ministerul Finanțelor se bazează pe împrumuturi  

Singura certitudine până la acest moment este că Guvernul se împrumută, prin Ministerul Finanțelor publice, cu sume din ce în ce mai mari, la dobânzi ridicate. În 2020, potrivit propriilor estimări, Ministerul Finanțelor Publice și-a propus să se împrumute de pe piețele externe cu circa 6 miliarde euro, prin diverse instrumente. Împrumuturile preconizate a fi contractate de pe piața internă se vor cifra în jurul a 55 - 57 miliarde de lei. Doar în primul trimestru, MFP și-a propus să atingă un volum indicativ cuprins între 13 şi 15 miliarde de lei, pe piața internă.

Nivelul împrumuturilor contractate, în această perioadă, de ministerul condus de Florin Cîțu, l-au determinat pe senatorul Daniel Zamfir (PSD) să-l invite la o audiere la Comisia economică din Senat, pentru a oferi explicaţii:

„Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns 20 de miliarde de lei împrumutaţi în doar două luni, Cîţu e de neoprit! Împrumută de pe pieţele externe încă 3 miliarde de euro, bineînţeles la cea mai mare dobândă de pe piaţă - 2,04%, mai mare decât a Bulgariei, Poloniei şi chiar a Greciei! Aşadar 7 miliarde de euro în două luni, e curată nebunie! Ce a făcut cu banii împrumutaţi până acum?”