Condamnat la cinci ani de pușcărie, Dan Voiculescu și-a îmbogățit palmaresul penal cu un nou dosar. Procurorii DNA îl acuză de 7 fapte de șantaj. Luni, altă problemă: termen final în dosarul ICA.
Se înmulţesc problemele penale ale preşedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu (67 de ani). La două zile după ce a aflat că are averea pusă sub sechestru asigurator, ieri, mogulul Antenelor a fost pus sub acuzare pentru șapte infracțiuni de șantaj. Acesta este cel de-al treilea dosar deschis pe numele lui Voiculescu. El mai este judecat în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) (proces în faza de apel, în fond a primit 5 ani cu executare) și pentru complicitate la șantaj (proces în faza de fond).
Atacurile mediatice
Potrivit DNA, Voiculescu „a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare”. Afaceriștii denunțători sunt, potrivit unor surse judiciare, Nicolae Palfi (Romaqua) și Nelu Iordache. Unul dintre ei s-a dus la DNA şi a denunţat că „i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 deeuro sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparținând acestuia”. Un al doilea om de afaceri a declarat la DNA că a refuzat să cedeze şantajului, „așa încât, trustul controlat de Voiculescu a declanșat un atac mediatic susținut la adresa firmei acestui om de afaceri”.
Procurorii au arătat că în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, Voiculescu -„sub pretextul îmbunătăţirii şi menţinerii capitalului de imagine”, -a cerut unuia dintre denunţători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau „taxe de protecție împotriva denigrării”.
„Ca modalitate de abordare folosită de către Voiculescu Dan, acesta le-a prezentat denunţătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenție deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media”, se arată în ordonanţa DNA de punere sub acuzare.
„Banii sau știrile negative?”
Potrivit actului citat, Voiculescu „a subliniat că lipsa promovării în media a activităţii companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de ştiri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 sau Antena 3”, mai arată DNA.
Voiculescu a fost audiat, ieri, timp de patru ore.„Avem de-a face cu o nouă porcărie. Astăzi, pe 3 iulie, au venit vreo trei, patru oameni să declare că eu i-am șantajat. Nu-i cunosc... Sunt nişte declarații mincinoase”, s-a dat lovit acesta.
Primul șantaj: „Mai spune-i acuma. Mare, mare atenție!”
Dan Voiculescu şi fiica acestuia, Camelia, au fost trimişi în judecată, pe 1 octombrie 2013, pentru complicitate la şantaj în dosarul în care anchetatorii îl acuză pe directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, că l-ar fi șantajat pe Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS. Miza şantajului: să oblige trustul RCS&RDS să semneze un contract dezavantajos, de aproape 35 de milioane de euro, cu trustul Intact.
În rechizitoriu, procurorii DNA arată că Voiculescu l-a ajutat pe Alexandrescu în demersurile lui şi s-a interesat constant de demersul acţiunii. În documentul DNA apar stenograme în care Voiculescu vorbea cu fiica sa despre întâlnirile lui Sorin Alexandrescu cu Bendei: „Știi că a fost la o întâlnire Sorin, la un hotel, nu știu unde. Şi tot te sunam eu: „Rugămintea mea, poate îi mai spui încă o dată! Mare atenție!... Mai spune-i, te rog, acuma, o datã... Mare, mare, mare grijă! Și nu numai în cazul ăsta, în general! Că el ai văzut cum e, parcă e cocoș d-ăla”. Acest dosar este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în Camera Preliminară.
A demisionat din Senat să fugă de Înalta Curte, dar Felix s-a întors la mila judecătorilor supremi
Simțind că este la un pas de sentința definitivă în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), Dan Voiculescu și-a pus ieri avocații să facă o cerere la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru strămutarea procesului. În prezent, Dosarul ICA se judecă la Curtea de Apel București, după ce pe fond, Felix a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare de Tribunalul București.
Reamintim că săptămâna aceasta, completul de doi judecători, Camelia Bogdan și Mihai-Alexandru Mihalcea, a stabilit ca următorul termen al cazului să fie pe 7 iulie și au pus și sechestru pe averea familiei Voiculescu. În plus, pentru termenul de luni, judecătorii au decis ca preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, şi alți 12 inculpați, condamnaţi la închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, să fie audiați.
Nu a reușit amânarea procesului
Prin această cerere de strămutare, Felix încearcă să tărăgăneze cauza pentru ca judecătorii să nu ofere o soluție până în luna decmbrie când faptele sale, aflate de peste șase ani în instanțe, s-ar prescrie și nu mai poate fi condamnat. Asta, în condițiile în care Voiculescu a declarat, în nenumărate rânduri, că dorește să se termine odată cu acest proces cât mai rapid și că are mare încredere în judecătoarea Camelia Bogdan.
Cu toate acestea, Codul de Procedură Penală stabilește că „introducerea unei cereri de strămutare nu suspendă judecarea cauzei”. Urmează ca judecătorii ÎCCJ să se pronunțe dacă dosarul va fi direcționat unei alte curți de apel din țară sau va continua la cea din București. Ironic, Voiculescu a ajuns să ceară ajutorul judecătorilor de care a fugit în ultimii ani. El și-a dat demisia din Senat, în ianuarie 2013, pentru a-i împiedica pe magistrații ÎCCJ să judece cazul ICA. După demisia sa, cauza a trebuit să fie retrimisă la Tribunalul București pentru că ÎCCJ judecă doar cauzele unor parlamentari.
Vară cu ghinion: face concediul în România, la DNA, Poliție și Curtea de Apel București
Procurorii DNA au aratat că cele șapte acuzații de șantaj aduse lui Dan Voiculescu impun luarea măsurii controlului judiciar față de acesta. Motivul este pentru ca acesta să nu se sustragă de la anchetă sau să prevină săvârșirea altor șantaje. Pe timpul cât se află sub control judiciar, mogulul trebuie să respecte următoarele obligații: ● să se prezinte la organul de urmărire penală;
● să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
● să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
● să nu părăsească teritoriul României, altfel decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului;
● să nu se apropie de denunțători, de martori și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale.