Janet Douglas a fost o adolescentă scoțiană din secolul al XVII-lea care ar fi avut un dar paranormal cunoscut sub numele de Second Sight (A doua vedere).

O altă Janet Douglas, o nobilă scoțiană care a trăit în secolul al XVI-lea, acuzată de vrăjitorie, a fost arsă pe rug în timpul domniei lui Iacob al V-lea al Scoției (1513-1542).

În ceea ce privește clarvăzătoarea din secolul al XVII-lea, este posibil să fi fost mai norocoasă decât cealaltă Janet Douglas.

Cel puțin nu există dovezi că a fost executată ca vrăjitoare.

De fapt, pur și simplu, dispare din istorie și nimeni nu știe cu siguranță ce i s-a întâmplat.

Dar de unde i se trage faima?

Potrivit folclorului scoțian, cei înzestrați cu Second Sight pot vedea lucruri care se întâmplă în locuri îndepărtate, ghici viitorul sau detecta artefacte malefice ale vrăjitoriei.

În unele cazuri, rare, se spune că indivizii dețin toate aceste trei puteri.

Copilăria lui Janet Douglas este la fel de neclară ca și ultimii ei ani de viață.

Potrivit reverendului George Hickes, care i-a trimis o scrisoare lui Samuel Pepys cu privire la istoria lui Janet Douglas, clavăzătoarea s-a născut în munții scoțieni la mijlocul secolului al XVII-lea.

„Darul” ei pare să fi fost abilitatea de a detecta artefacte malefice ale vrăjitoriei.

Potrivit lui Hickes, ea a folosit mai întâi această abilitate „în insulele occidentale” pentru a-l ajuta pe un anume Sir George Maxwell, care fusese „chinuit în efigie de vrăjitoare”.

De asemenea, se spune că i-a identificat pe ucigașii a doi băieți care s-au înecat misterios într-un râu - deslușind vrăjitoria ce se afla în spatele morților premature.

Apoi, la vârsta de 11 ani, Janet Douglas a călătorit singură la Glasgow. Faima a precedat-o și, când a ajuns în oraș, a fost întâmpinată de un număr mare de oameni.

În acea mulțime se afla un aurar, care, deși era un om muncitor, nu reușise în meseria sa.

Janet Douglas l-a chemat și i-a spus că ghinionul lui se datorează unei efigii pe care i-o făcuse o vrăjitoare.

De asemenea, ea i-a spus aurarului că această figurină care îi atrăgea ghinionul se afla într-un colț al magazinului său.

Când aurarul s-a dus acasă, a găsit figurina (care era din lut) exact acolo unde clarvăzătoarea îi spusese că va fi.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric