Vizita președintelui turc Recep Erdogan la București și discuțiile cu omologul său român, Klaus Iohannis au fost marcate de subiectele favorabile liderului de la Ankara, în vreme ce Klaus Iohannis „i-a ridicat ospitalier mingi la fileu, fără să pună pe masă îngrijorările și preocupările Românei”, se arată într-un comentariu publicat de siteul Europa Libera.
Autoarea comentariului, Sabina Fati, spune că președintele Iohannis ar fi trebuit să discute probleme importante pentru România, precum: funcționarea strâmtorilor Bosfor și Dardanele, controlate de turci, în cazul în care se va extinde conflictul din Crimeea, ce atitudine va avea Ankara față de Moscova și cu ce instrumente va fi pus în aplicare Parteneriatul strategic româno-turc.
Erdogan, unul dintre cei mai controversați lideri internaționali din ultimii ani, a evitat subiectul Rusia, Ucraina și situația la Marea Neagră, ca și când totul ar fi sub control în această regiune. Au fost abordate, potrivit discursurilor celor doi oficiali în conferința de presă, situațiile din Balcani, Irak și Siria, zone de interes istoric pentru Ankara.
„Într-un context dificil la Marea Neagră, președinții român și turc au reușit performanța să nu facă nicio referință la Rusia. Nici un cuvânt despre Crimeea nu a fost spus la conferința de presă comună a lui Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdogan, iar subiectul a fost ignorat, ca și cum nu ar fi vorba despre o problemă comună aflată în apropierea granițelor României și Turciei”, subliniază autoarea relatării de pe siteul europalibera.org. O explicație ar fi faptul că relațiile ruso-turce din ultima vreme au cunoscut un avânt, Moscova transformând SouthStream în Turkish Stream. „În jur de 60 la sută din gazul folosit în Turcia este adus din Rusia, industria țării fiind dependentă de importurile energetice din această țară. România, în schimb, ar fi avut interesul ca de la întâlnirea Iohannis-Erdogan să rezulte că Parteneriatul strategic dintre cele două țări funcționează, atât din punct de vedere al securității, cât și prin punerea în aplicare a unor proiecte comune mai vechi. Este cazul cablului submarin prin care România ar fi vrut să exporte energie electrică în Turcia. Exista un studiu de fezabilitate făcut acum câțiva ani, iar cele două părți urmau să găsească soluția finanțării”.
Totuși, se pare că studiul de fezabilitate va fi reluat, iar Erdogan a adăugat că țara sa discutp despre transferul de energie și cu Bulgaria, iar Turcia va alege „cea mai bună ofertă”. În plus, președintele turc s-a plâns că necesitatea vizelor pentru turcii care vor să vină în România afectează turismul și dezvoltarea relațiilor bilaterale
Articolul amintește și faptul că justiția în Turcia este în mare parte sub control politic, iar jurnaliștii care fac opoziție se află la închisoare. „De altfel, chiar la vizita lui Erdogan la București, jurnaliștii de la trustul de opoziție Zaman, care se tipărește și în România au reclamat că nu au fost primiți la întâlnirea organizată de Camera de Comerț și Industire a României la care a participat și președintele turc, iar la Cotroceni printr-un concurs de împrejurări aceiași jurnaliști nu au putut participa ca conferința de presă a celor doi lideri”.