Chitaristul britanic deplânge „moartea rockului“ în era muzicii comerciale.
După 30 de ani de carieră, Def Leppard, una dintre cele mai bine vândute trupe britanice în SUA, a concertat aseară pentru prima dată în România, în cadrul turneului „The Good and The Bad“, susţinut alături de Whitesnake. Deşi au lansat de curând un nou album, „Songs From the Sparkle Lounge“, promovat şi la Bucureşti, rockerii britanici mizează acum pe concerte, într-o industrie muzicală „aflată în declin“, după cum spune Vivian Campbell, chitaristul trupei, într-un interviu acordat „Evenimentului zilei“. EVZ: Diferenţa dintre muzica anilor anilor ’70 şi muzica actuală? Vivian Campbell: Muzica nu s-a schimbat foarte mult până acum câţiva ani, când a avut loc o explozie a tehnologiei. Cred că acum industria muzicală este într-un mare declin din punct de vedere al înregistrărilor de albume şi cred că ne-am întors la o piaţă a singleurilor. În ziua de azi există o competiţie acerbă pe piaţa muzicală, iar publicul poate alege între zeci de genuri muzicale, mai cunoscute sau de nişă, pe care le găsesc pe canalele TV, internet, radiouri, telefoane mobile... Albumul este mort din punctul meu de vedere, însă am probleme încercând să-i conving şi pe ceilalţi membri ai trupei (râde).
Acum muzica nu mai este importantă? Eu cred că, în acest moment, nu prea mai este nimic foarte important. În muzică nu mai există un mesaj... Rock’n’rollul a murit... Tot ceea ce se face astăzi e de faţadă. Cred că atunci când Elvis Presley a inventat mişcările acelea de dans a făcut-o pentru că aşa a simţit şi nu pentru că aşa i-a cerut casa de discuri. La fel şI Sex Pistol: au transpus în muzică ceea ce se întâmpla în vieţile lor, în societate, în general. Ceea ce se întâmplă acum în industria muzicală nu mai e veritabil, nu mai este „periculos“, în sensul că nu mai are cine ştie ce impact...
Acum totul se rezumă la bani? Industria în sine înseamnă bani şi cred că tocmai din acest motiv este acum în declin: din cauza lăcomiei caselor de discuri, a producătorilor, a managerilor şi chiar a multor artişti. Nimeni nu mai pune suflet, de asta muzica nu mai transmite nimic. Eu nu mai ascult de multă vreme muzică actuală, ci m-am întors la artişti din anii ’30-’40 şi asta pentru că ştiu foarte bine cum se face muzică acum. N-ai nevoie decât de un laptop, un microfon şi vreo două sute de dolari pentru un soft...
Este greu să ţineţi pasul cu noua generaţie? E foarte greu şi asta pentru că astăzi nu mai există „filtre“. Oferta e atât de mare şi ajunge la public pe foarte multe canale. Oameni sunt bombardaţi şi nu mai ştiu ce să aleagă. Când am crescut eu, în Dublin nu aveam decât trei canale de televiziune şi câteva posturi de radio. Acum toată lumea are telefon mobil, toţi stau pe internet, muzica a ajuns ca un fel de wallpaper. Când am crescut eu, lumea se ducea să cumpere discul - nu să descarce de pe net. Odată cu discul, puteau să citească ce scrie pe copertă, ca să afle mai multe informaţii despre artist, despre melodii. Peatunci, muzica era cumva „fizică“. Azi e totul de-a gata, e prea uşor, rezolvi totul cu un buton, cu o căutare pe Google... Ceea ce ne avantajează pe noi, ca trupă, este experienţa concertelor live. În concerte nu poţi minţi publicul. Suntem foarte norocoşi că suntem foarte buni pe scenă. Def Leppard înseamnă live. Cred că asta este singurul loc în care mai regăseşti spiritual rock’n’rollului.
Sunteţi unii dintre cei mai bine vânduţi artişti britanici în SUA, cu 35 de milioane de exemplare. Nu mulţi cântăreţi englezi au reuşit asta.
Noi suntem o trupă cunoscută pentru faptul că am conceptualizat albumele, că am muncit foarte mult la fiecare disc. Înainte de a ne apuca de munca propriu-zisă discutam despre tema albumului, despre cum ar trebui să sune, ne gândeam la ce ar vrea oamenii să asculte. Nu suntem genul de trupă care să scrie piesele, să le înregistreze şi gata. Suntem foarte analitici, chiar prea mult, aş spune. Suntem foarte critici unul cu celalalt şi stăm să analizăm fiecare piesă, vrem să reinventăm roata. Câteodată chiar o reinventăm şi facem o roată mai bună, alteori o dăm în bară şi facem o roată pătrată. Am reuşit să videm atât de mult în SUA şi datorită MTV-ului, care era abia la început, un post muzical care prezenta o „avalanşă“ de videoclipuri. Apoi, în mod constant, am sus- ţinut foarte multe concerte acolo, chiar am petrecut destul de mult timp în SUA, am fost loiali publicului de acolo.
Spune-mi ceva despre noul vostru album, „Songs From the Sparkle Lounge“, lansat în aprilie.
A fost foarte plăcut să facem acest disc, pentru că, după cum spuneam, vânzările sunt în declin şi ne-am dat seama că nu are rost să pierdem ani întregi şi milioane de dolari pentru a face un album,aşa cum făceam înainte. Indiferent de cât de bun e, nu o să se vândă. Acest material nu mai e conceptualizat, însă e diversificat. Pe acest album se reflectă cel mai bine o anumită energie, o grabă, dar una constructivă, în sensul că nu am mai stat să ne gândim atât de mult, ci pur şi simplu am capturat esenţa momentului.
Ai făcut parte din Whitesnake, pentru scurt timp, însă recent ai declarat că această trupă nu înseamnă nimic pentru tine. Şi-atunci, de unde ideea unui turneu împreună?
Aşa e, Whitesnake nu înseamnă nimic penru mine. Ideea acestui turneu a pornit de la agenţia care ne manageriază. M-au întrebat dacă m-ar deranja un turneu comun şi le-am spus, cu sinceritate, că n-am nicio problemă. Cu toate astea, trebuie să recunosc faptul că e un pic mai dificil decât am anticipat, pentru că n-am nişte amintiri tocmai plăcute legate de perioada în care am fost în trupa Whitesnake. Nu-mi displac băieţii, însă nu mă simt confortabil. Însă, cu siguranţă un astfel de turneu nu se va repeta.
CONCERT
Alături de trupa Def Leppard, pe scena de la Romexpo a urcat aseară o altă trupă emblematică a muzicii rock - Whitesnake, care a mai concertat la Bucureşti în urmă cu zece ani. Britanicii au lansat şi ei în luna aprilie un nou album, „Good to Be Bad“, care a marcat aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea trupei şi care s-a vândut până acum în 210.000 de exemplare în întreaga lume. Def Leppard şi Whitesnake şi-au început turneul mondial în Noua Zeelandă, au trecut prin Australia, Brazilia, Argentina, Columbia şi Mexic, şi au continuat cu Europa. După concertul din România, cele două trupe îşi continuă circuitul în Europa de Est, în Croaţia şi Republica Cehă.