Virusul West Nile. O mușcătura de țânțar nu înseamnă dor o umflătură și disconfortul provocat de mâncărime. Se poate transformă în ceva mult mai grav. Țânțarii transmit acest virus și nu toți oamenii infectați dezvoltă complicații.

Un număr de 276 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile şi 42 de decese au fost înregistrate în sezonul 2018, potrivit ultimelor date ale Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Cele 42 de decese s-au înregistrat după cum urmează: 11 în Bucureşti, 5 în Bihor, 5 în Iaşi, 4 - în Olt, 3 în judeţul Dolj, câte două în judeţele Suceava şi Constanţa şi câte un deces în Alba, Brăila, Botoşani, Covasna, Călăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, Prahova, Teleorman şi Vaslui.

Specialiştii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor, să împiedice pătrunderea acestora în casă (plase de protecţie la ferestre), să utilizeze substanţe insecticide în locuinţă/ în jurul locuinţei, să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei, să îndepărteze recipientele de apă stagnantă şi gunoiul menajer.

West Nile este un tip de virus răspândit de ţânţari. De multe ori, oamenii trăiesc cu infecţia, dar nu ştiu că o au. În cazuri rare, virusul West Nile conduce la o boală severă care afectează creierul sau măduva spinării. Cei afectaţi pot avea convulsii sau pierderi de memorie. Persoanele de peste 50 de ani prezintă cel mai mare risc.

În general, 80 de persoane din 100, care au West Nile, nu au simptome. Acestea pot debuta în primele 15 zile din momentul în care au fost muşcate de ţânţar.

Simptomele uşoare pot include: febră, cefalee, senzaţie de oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri în tot corpul, erupţie cutanată, de obicei pe piept, şi umflarea ganglionilor limfatici.

Persoanele care dobândesc forma uşoară a bolii au febră timp de 5 zile, se luptă cu durerile de cap în jur de 10 zile şi resimt o stare permanentă de oboseală mai mult de o lună.

În general, un om din 150 poate cunoaşte o formă gravă a bolii. Aceasta poate duce la umflarea creierului (encefalita), a măduvei spinării (mielita) sau a ţesuturilor din jurul creierului şi măduvei spinării (meningită). Se manifestă prin: cefalee severă, febră mare, stare de confuzie, convulsii, slăbiciune musculară sau paralizie şi comă.

Dacă experimentaţi astfel de simptome, e necesar să ajungeţi imediat la medic şi să faceţi analize de sânge. Anticorpii pot arăta dacă aţi fost infectat cu virusul West Nile. În rest, puteţi efectua şi alte teste, cum ar fi: o puncţie lombară pentru a căuta anticorpi sau alte semne ale virusului în fluidul care înconjoară creierul şi măduva spinării; o scanare IRM (fotografiere a creierului). Aceasta este făcută pentru a afla dacă aveţi encefalită.

Din păcate, nu există tratament pentru virusul West Nile. De aceea, organismul trebuie să lupte împotriva infecţiei pe cont propriu. Dacă aveţi o formă uşoară a bolii, vă puteţi recupera acasă. Asiguraţi-vă însă că beţi suficiente lichide şi vă odihniţi suficient. Diagnosticul şi ajutorul medicului nu trebuie însă să lipsească.

Dacă reprezentaţi un caz sever de West Nile, simptomele pot dura săptămâni sau luni, mai ales dacă infecţia s-a răspândit la creier, iar internarea într-un spital este absolut necesară. Acolo puteţi obţine ajutor pentru prevenirea altor boli, cum ar fi pneumonia, pentru că vi se vor administra perfuzii şi veţi fi contactat la aparate de susţinere şi monitorizare.