Consumatorii de vin din România se împart în două categorii: adepții vinului industrial, îmbuteliat, provenit din crame organizate și reglementate, respectiv cei ai vinului de țară. În privința celor din urmă, Cezar Ioan atenționează că „de țară” sau „de casă” nu înseamnă și calitativ: „

O singură dată am făcut un experiment, am cumpărat vinuri vândute la marginea șoselei, cam 15, pe care le-am degustat și le-am trimis la un laborator. Niciunul dintre vinurile respective nu era ce spuneau vânzătorii. Nici ca soi, nici ca tărie alcoolică, nici ca alte calități. De cele mai multe ori, e vorba despre vinuri făcute în condiții destul de aproximative de igienă și de știință de a face vinurile, care nu țin mult, pentru că nu au fost corect filtrate, stabilizate, șamd”.

Cât se pune în pahar

Chiar dacă vrei să umpli paharul, rezistă tentației: „O treime din înălțimea paharului, nu mai mult. Iar ideal este ca paharul să aibă gura mai strânsă față de mijloc, ca să poți roti vinul, să-i poți degaja aromele, fără ca băutura să-ți sară”, recomandă Cezar Ioan.

Temperatura ideală

„Temperatura camerei” este un concept prost înțeles de majoritatea consumatorilor de vin, spune specialistul: „Mulți nu știu că temperatura camerei se referă la 16-18 grade, cum era în camere întunecoase de acum 50-100 de ani și nu 24- 25, cum e acum. Vinurile roșii trebuie servite la 16-18 grade. Cele albe sau roze, la 10-12 grade. Există o categorie de vinuri albe, mai puternice, care au nevoie să fie servite la 12-14 grade, să ajungă în pahar la 16 grade, pentru ca apoi să-și dezvăluie toate aromele, dar vorbim deja de finețuri”.

Asocierea cu mâncarea

Dacă nu ți-e clar cum se asociază vinul cu bucatele, Cezar Ioan îți explică clar și concis: „Depinde foarte mult de băutor, pentru că în România se consumă cu preponderență vinuri albe demiseci, demidulci. Consumul se schimbă încet, încet, dar mai e. Aici funcționează o regulă intuitivă… La carne albă, vin alb. La carne roșie, vin roșu. E o regulă care poate fi încălcată, dar după ce te-ai mai experimentat puțin. Vinul dulce sau cu rest perceptibil de zahăr nu-și găsește loc în interiorul mesei. Este un vin bun pentru desert, poate fi interesant la niște preparate cu care rar avem de-a face, adică foie-gras. Vinurile cu rest de zahăr se potrivesc foarte bine la brânzeturi. Roze-ul se consumă numai vara, dar acum merge bine pe tot parcursul anului, pentru că oamenii au dat de gustul lui. Îți oferă din structura și aromele specifice unor vinuri roșii, dar în condiții în care poți să le bei să te răcorești. E un pic dificil să bei cu prietenii o sticlă de vin roșu, când sticla respectivă va ajunge de la 18, la 25 de grade, după 20 de minute de stat pe masă. Nu te răcorește cum te-ar răcori un roze”.

Cum se ține corect paharul

Paharul de vin trebuie ținut de picior din mai multe motive și anume: „Motivele sunt mai degrabă practice. În primul rând, nu vrei să-ți lași amprente pe pahar. În al doilea rând, nu ai vrea să încălzești vinul; unul dintre inamicii gustului bun la vin este căldura. Nu se întâmplă nimic dacă procedezi altfel, dar dacă tot are acel picior, este mai elegant să-l folosești”, explică specialistul.

Rolul decantării

Pentru a profita din plin de calitățile vinului, Cezar Ioan recomandă decantarea: „Ajută la dezvoltarea aromelor și la catifelarea gustului vinului. Poate face oricine acasă chiar acest exercițiu. Chiar dacă procesul va dura doar 5 minute, se va simți o diferență între vinul turnat direct din sticlă și cel care a trecut prin decantor. Îl face mai gustativ, mai catifelat, iar olfactiv, schimbarea e mai mare. Aromele de strugure vor ieși mai puternic la iveală, iar aromele extrase de la lemn se disipă”.

Conservarea vinului de casă

Pentru cei care preferă să-și procure propriul vin, trebuie respectate câteva reguli stricte: „Vinul trebuie să stea la rece tot timpul – sub 12 grade, maxim 14 grade în opinia mea, temperatură constantă, ferit de lumină, ferit de vibrații, să nu ia contact cu oxigenul și în niciun caz la PET”, subliniază Cezar Ioan.

Te-ar putea interesa și: