„Accidentul de la Petrila a avut la bază o inconştienţă crasă, şi aici folosesc un cuvânt blajin, din partea conducerii minei”, a spus Mariana Basuc, inspector general de stat la Inspecţia Muncii.
Concluzia a fost trasă ieri, când au fost prezentate rezultatele anchetei de la Mina Petrila, unde în luna noiembrie, anul trecut, au murit 13 oameni, şi alţi 15 şi-au pierdut total capacitatea de muncă, în urma a două explozii în subteran.
- Pentru accident sunt considerate responsabile 28 de persoane, dintre care cinci intră sub incidenţa penalului, iar restul de 23 au primit amenzi contravenţionale în valoare de 152.000 de lei.
- Dintre cele cinci persoane responsabile penal, două au murit în accidentul de muncă, iar celelalte trei au avut funcţii de conducere, respectiv: directorul sucursalei Exploatării Miniere Petrila, inginerul-şef securitate minieră şi şeful staţiei de salvare minieră de la Petrila.
Incidente muşamalizate
Inspecţia Muncii a hotărât închiderea punctelor de lucru afectate de explozii, care acum sunt monitorizate permanent, şi a schimbat conducerea minei. Alte şapte măsuri tehnice şi organizatorice sunt în curs de aplicare, sub urmărirea Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara.
Conform cercetărilor din ultimele patru luni, anchetatorii au descoperit că, de pe 7 noiembrie, au fost depistate emisii de gaze peste limita legală, dar şefii exploatării miniere au decis să muşamalizeze rezultatele înregistrate de staţia telegrizumetrică (care măsoară emisiile de gaze).
Apoi, pe 10 noiembrie, cu cinci zile înainte de dubla explozie de la abatajul 431, doi electricieni au acuzat intoxicaţii cu gaz metan în respectivul abataj.
Pe 14 noiembrie, alţi trei mineri au ajuns la dispensar intoxicaţi cu gaz metan dintr-un abataj vecin celui în care s-au produs exploziile de pe 15 noiembrie. Şefii minei au ales să muşamalizeze accidentele de muncă, pontându-i, fictiv, pe muncitorii afectaţi de emisiile de gaze. Astfel, Inspecţia Muncii a dovedit că abatajul 431 avea probleme încă înainte de a fi deschis, dar conducerea minei a ales salvarea economică a zonei în detrimentul vieţii angajaţilor. Mai mult, şefii au făcut presiuni majore asupra minerilor să nu declare niciunul dintre evenimentele care au precedat gravul accident.
Accidentul putea fi prevenit
Cercetările ulterioare au arătat că accidentul putea fi prevenit dacă se luau în considerare măsurătorile din 7, 10 şi 14 noiembrie, care arătau emisii de peste 1% în abatajele 431 şi 434 de la Mina Petrila.
Ancheta va fi continuată de Parchet, pentru a stabili pedepsele penale pentru cei trei şefi de la momentul accidentului.