Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat într-un interviu publicat azi de Wall Street Journal (WSJ) că adoptarea monedei unice înainte de 2020 este "nerealistă" pentru Ungaria. "Este mai bine să nu fim înăuntru (în zona euro, n.r.)", a spus Orban.
Poziţia Ungariei este similară cu cea a Cehiei şi a Poloniei. Oficialii de la Praga şi Varşovia şi-au exprimat deja reticenţa cu privire la o aderare rapidă la zona euro şi au precizat că vor observă problemele financiare din Grecia, Irlanda sau Spania, înainte de a renunţa la posibilitatea de a-şi devaloriza moneda.
Despre Estonia, care a intrat în zona euro în începutul acestui an, premierul ungar a apreciat că este "cea mai curajoasă ţară" din UE.
În opinia lui Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, statele cu monedă proprie, precum Ungaria, n-ar trebui să fie obligate să respecte regulile cele mai aspre în materie de cheltuieli.
În interviul acordat WSJ, Orban a reluat o promisiune făcută anterior de a schiţa în februarie o serie de măsuri vizând diminuarea cheltuielilor pentru pensii, ajutoare de şomaj şi subvenţionarea de către stat a medicamentelor. Până în prezent, guvernul ungar n-a estimat câţi bani ar economisi cu astfel de măsuri, precizează cotidianul american, citat de Agerpres.
Taxele de criză rămân până în 2012
Premierul ungar a mai spus că politica sa economică, ce include taxe temporare de criză în domeniul bancar şi în alte sectoare, are drept scop relansarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă.
"Este ceva legitim pentru Ungaria de a avea propria sa opinie, de a nu se gândi numai la deficite bugetare, ci şi la competitivitate pe termen lung", a afirmat Orban.
În paralel, Peter Szijjarto, purtător de cuvânt al premierului Viktor Orban, a declarat că taxele de criză temporare, introduse de Ungaria în anumite sectoare economice vor fi menţinute şi în 2012 pentru a echilibra bugetul.
Guvernul Ungariei, care a nemulțumit investitorii prin adoptarea unor măsuri neconvenţionale, a decis în octombrie 2010 să introducă impozite cu caracter excepţional pentru marile companii din sectoarele energetic, telecomunicaţii şi retail (în mare majoritate filiale ale marilor companii străine) în speranţa că va strânge 161 miliarde de forinţi (809 milioane de dolari).
Peter Szijjarto a afirmat că nu există nici o schimbare în planurile guvernului de a păstra taxele până la sfârşitul lui 2012. "Aceste taxe de criză acoperă 2010, 2011 şi 2012", a declarat presei Peter Szijjarto.